Drill la Moara Vlasiei: 3 - Vecinul din stanga nu mai da gres
Drill la Moara Vlasiei: 4 - Hakuyo isi incordeaza librele
Drill la Moara Vlasiei: 5 - Iar vecinul din stanga
duminică, 28 octombrie 2012
Dril la Moara Vlasiei
Drill la Moara Vlasiei: 3 - Vecinul din stanga nu mai da gres
Drill la Moara Vlasiei: 4 - Hakuyo isi incordeaza librele
Drill la Moara Vlasiei: 5 - Iar vecinul din stanga
La Moara Vlasiei: In Oct. 2012 cu Dan si Raul
La inceputul saptamanii 22-28 Octombrie ne propuneam pt Sambata o iesire la pescuit cu care sa ne luam "La revedere" de la sezonul de pescuit 2012. Asteptam sugestii de pe Facebook in privinta optiunilor: Doripesco Balta 6 (BV) sau Moara Vlasiei (IF). Parerile au fost impartite.
NOTA: Premizele optiunilor erau: Solunarul era bun pt data de 29 (sapt urmatoare) iar pt Sambata, meteorologii prognozau ploaie pt Brasov, innorat la Moara Vlasiei si racirea vremii. Balta 6 tocmai ce a fost populata cu 800 de kg de ciortanasi, te costa 100 ron cu 10 Kg de peste inclus in pret. La MV: 100 ron pt 24 ore de catch & release (50 pt 12 ore, ziua) sau 100 ron pt 12 ore ziua cu 5 kg de peste inclus. Nu se punea problema de umplut frigiderele cu peste dar cu totii stim ca un peste de pe balta e mai gustos decat cel din comert dar mai ales, bucuria plecarii, febra pregatirilor ...."Asta-i pohta ce-am pohtit"
Gandindu-ne la cei 300 Km din Bv pana la Moara si la ipotezele meteo am optat in cele din urma la Balta 6. Dar am plecat de Vineri. Ne gandeam ca proaspetii ciortaneii care au populat balta nu aveau inca trasele de "fast-fooding"stabilite si ca halind bezmetici orice, ne vor oferi o distractie pe cinste. Aici, am nadit si le-am incercat de toate: am prins doar o vreme rece cu un vant taios. Un coleg care pescuia intre niste craci la pop up de pruna a fost mai norocos si a scos pana la plecarea noastra cca 10 kg din 4 bucati. Am incercat si noi pruna ...nu a muscat. Frigul te rupea, un vant taios isi facea periodic aparitia, pestele nu musca. Ce sa facem ? Ne-am intrebat noi pe la ora 16.
Hai la Moara! Hai!
- Zona optima de pescuit: cat mai aproape de stuful de pe celalalt mal (daca te ajutau sculele si tehnica; Eu apar in poze doar cu o captura matinala deci, betele constituiau principalul neajuns iar tehnica de lansare lasa loc de imunatatire ....mereu)
- Am facut si o sesiune de long-casting: un "zapacit" frumos si-a propus "sa-l loveasca" pe paznicul de pe celalalt mal: si-a echipat lanseta cu un plumb ....si zbanggg; Hakuyo, ca asa il poreclesc pe fratele meu (dupa echipament) , novice in ale pescuitului ca si mine desi pasiunea o avem din copilarie, se ambitioneaza si rasuceste plumbul in jurul reflectorului de pe celalalt mal ;
- Ce usor: arunci pe celalalt mal si il rogi pe paznic sa iti planteze linia exact langa stuf!
- Prima lectie invatata aici: Daca renunrtam la naditor in favoarea plumbului si a unui saculet solubil + momeala aveam mai multe sanse sa ma apropii de stuf si sa eliberez mai multi crapani;
- Dupa poze urmeaza cateva concluzii, pertinente sper - sa nu le ratati !
Doripesco Balta 6 : In Oct 2012, cu Dan si Sorin
La inceputul saptamanii 22-28 Octombrie ne propuneam pt Sambata o iesire la pescuit cu care sa ne luam "La revedere" de la sezonul de pescuit 2012. Asteptam sugestii de pe Facebook in privinta optiunilor: Doripesco Balta 6 (BV) sau Moara Vlasiei (IF). Parerile au fost impartite.
NOTA: Premizele optiunilor erau: Solunarul era bun pt data de 29 (sapt urmatoare) iar pt Sambata, meteorologii prognozau ploaie pt Brasov, innorat la Moara Vlasiei si racirea vremii. Balta 6 tocmai ce a fost populata cu 800 de kg de ciortanasi, te costa 100 ron cu 10 Kg de peste inclus in pret. La MV: 100 ron pt 24 ore de catch & release (50 pt 12 ore, ziua) sau 100 ron pt 12 ore ziua cu 5 kg de peste inclus. Nu se punea problema de umplut frigiderele cu peste dar cu totii stim ca un peste de pe balta e mai gustos decat cel din comert dar mai ales, bucuria plecarii, febra pregatirilor ...."Asta-i pohta ce-am pohtit"
Gandindu-ne la cei 300 Km din Bv pana la Moara si la ipotezele meteo am optat in cele din urma la Balta 6. Dar am plecat de Vineri. Ne gandeam ca proaspetii ciortaneii care au populat balta nu aveau inca trasele de "fast-fooding"stabilite si ca halind bezmetici orice, ne vor oferi o distractie pe cinste. Aici, am nadit si le-am incercat de toate: am prins doar o vreme rece cu un vant taios. Un coleg care pescuia intre niste craci la pop up de pruna a fost mai norocos si a scos pana la plecarea noastra cca 10 kg din 4 bucati. Am incercat si noi pruna ...nu a muscat. Frigul te rupea, un vant taios isi facea periodic aparitia, pestele nu musca. Ce sa facem ? Ne-am intrebat noi pe la ora 16.
Hai la Moara! Hai!
Pana la Moara insa, va impartasim cu drag bucuria peisajelor de mai jos. Poate nu ati dispus de TIMP LIBER ca sa incheiati si dvs sezonul cu o partida de pescuit de timp iar o poveste pescareasca in imagini sa va bucure!
joi, 25 octombrie 2012
Nade folosite in ape curgatoare si statatoare
Nade folosite in ape curgatoare
|
Compozitia
nadei
|
Cum
se nadeste
|
Nada
pentru:
|
|
Pamant lutos, tarate, miez de paine, mamaliga, balega de cal, toate
bine framantate.
|
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari
mari.
|
Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
|
|
Pamant lutos, cartofi fierti, tarate, faina, framantate impreuna.
|
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari
mari.
|
Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
|
|
Pamant lutos, mamaliga, miez de paine, turta de canepa, sange inchegat
de vita, balega de cal, framantate impreuna.
|
O ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand si in
timpul pescuitului. Cateva cacoloase cat o
aluna.
|
Clean, rosioara, babusca,
obleti.
|
|
Pamant lutos, mamailga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa, rame
negre taiate bucati mici, framantate impreuna.
|
Se aseaza pe fundul vadului bulgari de marimea unei gutui, cu 3-5 zile inainte de pescuit, de
obicei seara, la aceeasi ora.
|
Crap, lin, platica.
|
|
Pamant lutos, turta de canepa, mamaliga, branza topita, grau fiert, si
framantat, rame de gunoi taiate in bucati, viermusi de carne. Se
framanta impreuna.
|
Se fac 5-6 cocoloase de marimea unui mar si se aseaza pe fundul
vadului,
seara in ajunul pescuitului.
|
Mreana.
|
Nade folosite in ape statatoare
|
Compozitia
nadei
|
Cum
se nadeste
|
Nada
pentru:
|
|
Cartofi fierti, tarate, miez de paine, framantate impreuna.
|
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se
intretine vadul din cand in cand, si in timpul
pescuitului.
|
Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti.
|
|
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa,miez de paine,
framantate
impreuna.
|
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se
intretine vadul din cand in cand, si in timpul
pescuitului.
|
Crap, caras, platica, rosioara,
babusca, obleti.
|
|
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa(pisata), rame negre
taiate
in bucati mici. Se framanta impreuna.
|
Se aseaza pe fundul vadului,seara, 3-5 zile la rand, inaintede pescuit,
cateva cocoloase de marimea unui ou.
|
Crap, lin, platica.
|
|
Mazare fiarta, miez de paine, mamaliga, framantate impreuna.
|
Seara, in ajunul de pescuit, cocoloase de marimea unui ou.
|
Crap.
|
|
Porumb moale, in floare, sau porumb (vechi) fiert.
|
In fiecare seara 2-4 zile inainte de pescuit.
|
Crap.
|
|
O sticla de un litru de grau bine fiert, un pumn de turta de canepa
framantat si un pumn de miez de paine sau mamaliga. Se amesteca impreuna.
|
Se arunca in vad seara in
ajunul pescuitului.
|
Lin.
|
Articol preluat
Pescuitul stationar al pestilor mari
Se stie ca pestii pasnici mari se prind aproape exclusiv cu lanseta, cu plumb greu sau momitor incarcat cu nada, pe fundul apei. Partide deosebit de atractive se pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum, trebuie sa recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos decat cel cu lanseta, in mare parte datorita faptului ca pescarul va sesiza toate fazele muscaturii din miscarile pe care le descrie pluta. Urmarirea atenta a plutei necesita cu siguranta un efort cu mult mai mare decat asteptarea ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune, semnalizand o eventuala muscatura. Insa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta pasionant.
Pestii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana(ce atinge lungimi considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), si pescuitul in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4 metri lungime).
Pescuitul la rubesiana este foarte eficace la pestii pasnici mari, acesta fiind de fapt scopul pe care il urmaresc fabricantii de vergi rubesiene. Elasticul interior al rubesienei sustine greutati diferite, in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu-se doua sau chiar trei elastice impletite. Principalul avantaj al acestui stil de pescuit consta in aceea ca montura este lansata cu precizie maxima in aceeasi zona, nadita abundent in prealabil. Distanta de pescuit este practic egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori este insuficient pentru a ajunge la locurile mai adanci, preferate de pestii mari.
Pescuitul la sheffield are cateva puncte forte care uneori il fac mai eficient decat pescuitul la rubesiana. In primul rand, acest stil de pescuit permite lansari foarte lungi de pe mal, uneori la 30 metri. In lacurile mari si adanci, pestii respectabili ezita adesea sa se apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit la pluta numai sheffield-ul permite lansarea momelii acolo unde circula pestii mari. Un alt avantaj este acela ca, vara sau toamna tarziu, o zi de pescuit la rubesiana poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii pescarului de a sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este absolut pentru pescarul de sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile de baraj, adesea bogate in exemplare mari, numai pluta culisanta care se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.
Pentru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru a nu afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna de cel putin 30 centimetri. In cazul pescuitului la sheffield, este neaparat necesara folosirea unei plute cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata de valuri. In afara grupului de plumbi principali, este recomandabil sa existe si plumbi intermediari, care sa poata fi eventual coborati langa ultimul plumb dinspre carlig, daca acesta nu este suficient pentru a imobiliza struna pe fund (pentru ca aici isi cauta hrana crapul, platica, babusca mare, linul). Exemplarele mari de pesti pasnici fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare a liniei nu trebuie sa le trezeasca neincredere fata de momeala. Astfel, un comportament prea putin natural al momelii, de pilda miscarea acesteia pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are decat darul de a speria pestii.
In afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor strate de apa cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata, pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal diverse larve. De aici necesitatea lasarii strunei pe fundul apei. Imobilitatea perfecta a liniei, mai ales in conditii de vant puternic sau curenti de fund rapizi, este mai mult decit necesara. Pentru aceasta este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.
Nadirea abundenta inaintea partidei de pescuit este poate cel mai important factor de care trebuie tinut cont in abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu cit granulatia nadei este mai mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari (lucru verificat stiintific, si datorat taliei gurii); totodata, o particula mare are un aport de energie mare, in consecinta ea va starni interesul pestilor mari. Selectarea particulelor mari de nada se face cu ajutorul unei site fine, care suprima particulele mici, inutile in cazul de fata. Un amestec bogat in lipide, proteine si glucide va fi mereu apreciat de exemplarele mari. De aceea toate fainurile grase, ca cea de arahide, sau zahazoase sunt foarte eficace. Adaugarea de turta de floarea-soarelui, de soia poate da rezultate foarte bune. Daca efectul de plutire a nadei poate in unele cazuri sa atraga si mai multi pesti in locul nadit, in cazul babustii efectul este invers, deoarece aceasta nu agreeaza compania pestilor mici, care o pot deranja. Deci, la babusca se foloseste o nada mai inchisa la culoare.
Nadirea se face in functie de tipul apei. Pestilor mari, mai ales in lac, nu le place sa fie deranjati odata instalati la nada, si o singura bila de nada aruncata in cursul pescuitului ii poate pune definitiv pe fuga. De aceea este de preferat o nadire masiva la inceput (10, pana la 15 bile mari) si apoi pescuit fara nadire. O alternativa in cazul cand, dupa o anumita perioada, pestii totusi nu mai trag, este nadirea exclusiv cu viermusi, cu ajutorul unei prastii. In acest mod, perturbarea pestilor este minima. Pe de alta parte, pe rau, este imperios necesar uneori ca dupa fiecare “curgere “ a carligului cu momeala sa aruncam o mana de nada, mai ales in cazul pescuitului la platica. Tot pe rau, pescuind la babusca, pentru a selectiona exemplarele cele mai mari, ideal este sa facem o nadire cu o nada usoara, de suprafata, in care inglobam casteri (pupe de viermusi). Nada usoara va fi purtata de curent spre aval, antrenand babustile mici mult in josul raului, pe cind casterii vor cobori rapid spre fundul raului, atragand in amonte babustile mari.
Culoarea nadei are o importanta primordiala, mai ales in ceea ce priveste pestii rapitori. Culorile deschise, intense permit selectionarea celor mai mari pesti. Colorarea unei zone a fundului apei in galben sau alta culoare deschisa, puternica face pestisorii mult mai vizibili pradatorilor pe acest fond deschis, si de aceea indivizii de talie mai mica se aventureaza aici mai rar decat cei mari.
Trebuie recunoscuta eficacitatea aditivilor, fie ei lichizi (tip Aromix) sau praf. Intre acestia, vanilia ramane unul dintre cei mai folositi si mai eficace. Ideea de baza este ca, indiferent de aditiv, faptul ca acesta este dulce determina nada sa fie foarte apreciata de pestii mari, tot timpul sensibili la aportul energetic a ceea ce ingera.
La un apetit mare…momeli mari! Nu ezitati sa propuneti pestilor mari momeli voluminoase, de exemplu un cocolos de pasta, un buchet de viermusi. Unele momeli sunt parca special adaptate pescuitului pestilor mari, cum este cazul ramelor, graului sau porumbului. In plus, se poate incerca combinarea unor momeli de culori diferite, de exemplu vierme si rima, care in acelasi timp ofera un contrast ce atrage pestii mari. Cind pestele trage, este de preferat sa ii dam ragaz sa inghita momeala decat sa intepam prea repede, riscand un rateu.
Pestii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana(ce atinge lungimi considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), si pescuitul in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4 metri lungime).
Pescuitul la rubesiana este foarte eficace la pestii pasnici mari, acesta fiind de fapt scopul pe care il urmaresc fabricantii de vergi rubesiene. Elasticul interior al rubesienei sustine greutati diferite, in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu-se doua sau chiar trei elastice impletite. Principalul avantaj al acestui stil de pescuit consta in aceea ca montura este lansata cu precizie maxima in aceeasi zona, nadita abundent in prealabil. Distanta de pescuit este practic egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori este insuficient pentru a ajunge la locurile mai adanci, preferate de pestii mari.
Pescuitul la sheffield are cateva puncte forte care uneori il fac mai eficient decat pescuitul la rubesiana. In primul rand, acest stil de pescuit permite lansari foarte lungi de pe mal, uneori la 30 metri. In lacurile mari si adanci, pestii respectabili ezita adesea sa se apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit la pluta numai sheffield-ul permite lansarea momelii acolo unde circula pestii mari. Un alt avantaj este acela ca, vara sau toamna tarziu, o zi de pescuit la rubesiana poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii pescarului de a sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este absolut pentru pescarul de sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile de baraj, adesea bogate in exemplare mari, numai pluta culisanta care se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.
Pentru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru a nu afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna de cel putin 30 centimetri. In cazul pescuitului la sheffield, este neaparat necesara folosirea unei plute cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata de valuri. In afara grupului de plumbi principali, este recomandabil sa existe si plumbi intermediari, care sa poata fi eventual coborati langa ultimul plumb dinspre carlig, daca acesta nu este suficient pentru a imobiliza struna pe fund (pentru ca aici isi cauta hrana crapul, platica, babusca mare, linul). Exemplarele mari de pesti pasnici fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare a liniei nu trebuie sa le trezeasca neincredere fata de momeala. Astfel, un comportament prea putin natural al momelii, de pilda miscarea acesteia pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are decat darul de a speria pestii.
In afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor strate de apa cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata, pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal diverse larve. De aici necesitatea lasarii strunei pe fundul apei. Imobilitatea perfecta a liniei, mai ales in conditii de vant puternic sau curenti de fund rapizi, este mai mult decit necesara. Pentru aceasta este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.
Nadirea abundenta inaintea partidei de pescuit este poate cel mai important factor de care trebuie tinut cont in abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu cit granulatia nadei este mai mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari (lucru verificat stiintific, si datorat taliei gurii); totodata, o particula mare are un aport de energie mare, in consecinta ea va starni interesul pestilor mari. Selectarea particulelor mari de nada se face cu ajutorul unei site fine, care suprima particulele mici, inutile in cazul de fata. Un amestec bogat in lipide, proteine si glucide va fi mereu apreciat de exemplarele mari. De aceea toate fainurile grase, ca cea de arahide, sau zahazoase sunt foarte eficace. Adaugarea de turta de floarea-soarelui, de soia poate da rezultate foarte bune. Daca efectul de plutire a nadei poate in unele cazuri sa atraga si mai multi pesti in locul nadit, in cazul babustii efectul este invers, deoarece aceasta nu agreeaza compania pestilor mici, care o pot deranja. Deci, la babusca se foloseste o nada mai inchisa la culoare.
Nadirea se face in functie de tipul apei. Pestilor mari, mai ales in lac, nu le place sa fie deranjati odata instalati la nada, si o singura bila de nada aruncata in cursul pescuitului ii poate pune definitiv pe fuga. De aceea este de preferat o nadire masiva la inceput (10, pana la 15 bile mari) si apoi pescuit fara nadire. O alternativa in cazul cand, dupa o anumita perioada, pestii totusi nu mai trag, este nadirea exclusiv cu viermusi, cu ajutorul unei prastii. In acest mod, perturbarea pestilor este minima. Pe de alta parte, pe rau, este imperios necesar uneori ca dupa fiecare “curgere “ a carligului cu momeala sa aruncam o mana de nada, mai ales in cazul pescuitului la platica. Tot pe rau, pescuind la babusca, pentru a selectiona exemplarele cele mai mari, ideal este sa facem o nadire cu o nada usoara, de suprafata, in care inglobam casteri (pupe de viermusi). Nada usoara va fi purtata de curent spre aval, antrenand babustile mici mult in josul raului, pe cind casterii vor cobori rapid spre fundul raului, atragand in amonte babustile mari.
Culoarea nadei are o importanta primordiala, mai ales in ceea ce priveste pestii rapitori. Culorile deschise, intense permit selectionarea celor mai mari pesti. Colorarea unei zone a fundului apei in galben sau alta culoare deschisa, puternica face pestisorii mult mai vizibili pradatorilor pe acest fond deschis, si de aceea indivizii de talie mai mica se aventureaza aici mai rar decat cei mari.
Trebuie recunoscuta eficacitatea aditivilor, fie ei lichizi (tip Aromix) sau praf. Intre acestia, vanilia ramane unul dintre cei mai folositi si mai eficace. Ideea de baza este ca, indiferent de aditiv, faptul ca acesta este dulce determina nada sa fie foarte apreciata de pestii mari, tot timpul sensibili la aportul energetic a ceea ce ingera.
La un apetit mare…momeli mari! Nu ezitati sa propuneti pestilor mari momeli voluminoase, de exemplu un cocolos de pasta, un buchet de viermusi. Unele momeli sunt parca special adaptate pescuitului pestilor mari, cum este cazul ramelor, graului sau porumbului. In plus, se poate incerca combinarea unor momeli de culori diferite, de exemplu vierme si rima, care in acelasi timp ofera un contrast ce atrage pestii mari. Cind pestele trage, este de preferat sa ii dam ragaz sa inghita momeala decat sa intepam prea repede, riscand un rateu.
Articol preluat
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)