Doripesco Balta 6 - Cand crapii se pricep la marketing!

  Cred ca tehnica de marketing care face atractiva aceasta balta este abureala: POTI RETINE 10 Kg de peste. Spun abureala pentru ca la fel de bine puteau alege ca slogan: poti retine 1 TONA de peste. Asta, daca-l prinzi sau daca-l vezi. Iar daca nu-l vezi, ai nevoie de un control la un optician bun ;)

  Paznici stiu bine asta si nici nu se obosesc sa treaca in control pe balta sau sa te verifice la plecare. Ma rog, te pot vedea cu binoclu  din foisoarele lor ...dar ma gandesc ca ar fii o panorama plictisitoare: acelasi peisaj si aceeasi fraieri care se lupta cu crapii ...din imaginatia lor. Dealtfel, pe mai toate baltile vizitate, oamenii aveau un catastif pe care isi notau iesirile de peste si astfel, aveau un inventar la zi cu populatia de peste. Poate aici se practica urmarirea prin CIP-uri, sateliti sau GPS ca altfel nu imi dau seama cum isi pot raspunde la intrebarea: Mai are balta peste sau trebuie sa mai bagam?

  Am fost aici anul trecut, am fost prin August 2013 si ultima data, ieri, 03.11.2013.  Ieri am fost o echipa de 4 pescari si ca de fiecare data, NU AM REUSIT SA SMULGEM O SINGURA TRASATURA. Ori nu ne pricepem noi, ori e o problema cu balta, mai exact cu crapii din balta. Obleti am prins, vreo 10 dar in privinta crapilor ....To be or not to be? - Asta-i "deghizarea". Am incercat cu: porumb natural, porumb cu miere si palinca, mamaliga, vierme, pellete peste, pelete usturoi, boilles, pop up ananas, capsuna, porumb flotant etc etc ....am nadit ....am stricat orzul pe gaste. Fir Sufix duo core, carlige de 6, cu momitor si forfac de 8 cm

  Era sa uit: daca ai nevoie la toaleta, poti gasi doar 2 (jenant). Cosurile de gunoi sunt la fel de dese ca si crapii din balta, rasturnate cu tot cu continut. Stuful e plin de mizerie, peturi, chistoace etc ...Aici, si noi pescarii avem partea noastra de vina!

Cismasu, BV: intre pescuit si echitatie.

   Incep aceasta poveste pescareasca cu entuziasmul debordant al Elenei, fetita noastra, Dealtfel, regia, imagina si rolul din filmuletul de mai jos ii apartin:

Chilia Veche - Un petic de rai dar vai ...

Planificarea:

  Fara prea multe ganduri secundare sau macar un telefon la localnicii Deltei pentru a afla sansele unei partide bune de pescuit, ne-am urcat in masini si am plecat. catre "ultima zona virgina a Deltei", caci asa numesc localnicii aceasta zona. Fiind o zona de frontiera, braconajul nu prea e la el acasa sau ....? Stiam dinainte de a pleca dar am ignorat complet avertismentul (merci Viorel): Dunarea e mare si murdara, in scadere ce-i drept.

 Informatii despre aceasta zona puteti gasi si aici: http://www.fotodelta.ro/diverse/chilia-veche.

  Am plecat Joi noaptea din Brasov ,ora 22:30, (Eu, Hakuyo si Dodel) si ne-am intalnit in Galati si Tulcea cu alti 4 colegi: Mirel, Cristi, Cristos si Auras. La locul de pescuit, am ajuns a doua zi, tot pe la 22 (sau tarziu in seara)

  Prima trecere cu bacul am facut-o prin Galati: fiind pentru prima data in zona, m-am holbat ca melteanu' la mastodontul de bac incarcat cu foarte multe masini si camioane - sute de tone. Chiar impresionant !

Chilia Veche: La pensiunea lui Radu

  Sa traiesti nea' Radule. Omul acesta - un burtos ca si mine - e un tip tare jovial si amabil, o gaza de omenie. Ne-a plimbat cu barca, ne-a facut cafeaua dimineata, ne-a pus la dispozitie tot ce avea etc iar toate acestea, CU MARE DRAG. La un sprit cu el, are o sumedenie de povesti pescaresti pe care le argumenteaza si cu poze (somnalai si stiuca am vazut noi prin colectia sa de poze). Stie locurile de pescuit, ii cunoaste pe pescari, are barca lui iar mai nou, isi construieste o pensiune in zona. Chestia asta nu e tocmai ieftina in biosfera. 

  L-am intrebat ce anume il motiveaza sa pompeze sume mari de bani in pensiune. Mi-a raspuns simplu: - Pasiunea pentru pescuit.

  Evident, investitia in pasiune mai trebuie recuperata la un moment dat (sau never). Prin toamna si-a propus sa finalizeze proiectul iar noi ii dorim sa reuseasca. Fiecare dintre cele 5 camere va avea propria baie cu apa calda si canalizare, bucataria va fi la comun si va fii amplasata undeva pe langa foisorul pe care vrea sa-l inchida cu plasa pentru tantari. Urmeaza piscina si cel mai important, PONTONUL catre DUNARE

  Nu am facut prea multe poze dar cele de mai jos sunt cat de cat suficiente pentru a va forma o prima idee.

Nade si momeli. Generalitati si retete

  Pentru a avea reusita unei partide de pescuit, pe langa dotarea tehnica adecvata, pregatirea unei nade potrivite, in functie de specia cautata, de tipul bazinului, de anotimp, are o mare importanta. Prin nadire ne propunem sa stimulam apetitul pestilor, sa-i ademenim si mai ales sa-i mentinem la locul de pescuit, fara insa sa-i hranim. Ideea este sa introducem in apa substante apetisante in particule fine care sa se disperseze rapid si sa le placa speciilor urmarite de noi. Vederea este mai putin importanta.

  Nu vom nadi oriunde si oricum, pentru ca fundurile apelor adanci, namoloase pline cu vegetatie, sunt adevarate hauri, mai ales pentru nada grea. Bucatile de nada trebuie sa fie aruncate dupa ce sondam cu grija fundul apei stabilind natura sa. Vom cauta sa stabilim cu atentie treptele de nivel, adancimea, viteza curentului, claritatea apei, directia vantului. Acest sondaj se realizeaza cu montajul prezentat la CRAP cu ajutorul sondei din trusa oricarui crapist. Vom depista eventualele ierburi aflate pe fund, pe care vom cauta sa le indepartam. Inmuierea nadei are o importanta deosebita: nada grea, compacta, va trebui sa se desfaca lent pe fund in timp ce o nada usoara de apel, se va desface rapid mentinand un nor in curent. Mare atentie vom acorda frecventei de aruncare: se poate intampla sa suprasaturam pestii. Nada de fund ce ramane compacta in ape fara curent, va fi alternata cu"nucile"din nada usoara. Doua - trei aruncari fara muscaturi si dupa fiecare captura.