Invitatie

Daca esti pescar si vrei sa-ti povestesti aventurile Pe patul de nada te rog frumos sa ma contactezi. Motto: "Dintr-un om poti face un pescar, dar dintr-un pescar nu mai poti face un om. Pescuitul este un sport: acorda si pestelui o sansa ! Ceea ce se afla deasupra apei este pentru pescar. Ce e sub apa, e pentru peste!"

joi, 29 noiembrie 2012

Pescuitul la Avat

  Avatul este singurul peste rapitor din familia Ciprinidelor, in lumea stintifica este cunoscut sub denumirea de Aspius aspius. Denumiri populare: arvat, fat, lup de peste, aut, vanator, vulcan, capcaun, etc.

  Pentru aceasta perioada din sezon (septembrie, octombrie si chiar noiembrie) va recomand un pescuit foarte frumos si foarte spectaculos: pescuitul la avat. Daca sunteti pescari exclusiv de placere si nu cautati cantitati si "scoatere" din peste incercati acest pescuit pe Dunare sau pe alt rau mare (Olt, Mures, Somes etc). Aici nu numai ca nu va streseaza nici un paznic cu "domnu' taxa" si cu miscatul apei dar puteti sa gasiti pe toata lungimea raurilor locuri unde sa nu va inghesuie nimeni si sa stati linistiti o zi intreaga. Nu mai spun ca pe linga avati putei sa mai "loviti" si un somn, o stiuca, o vaduvita sau o scrumbie.

  Daca alegeti Dunarea in zona de granita nu uitati sa va inregistrati la unul din pichetele de graniceri sau si mai bine sa va faceti un permis de granita.
  Avatul mananca aproape toata ziua si are un stil de viata unic printre pestii nostrii. Traieste numai in ape curate si se hraneste in special cu pesti albi de suprafata (obleti si alte natii de maruntis) pe care ii ataca cu viteza forte mare, ii izbeste cu coada si apoi urmareste pestisorii dezorientati si nauciti.   Echipamentul pe care il folositi trebuie sa fie foarte bine adaptat conditiilor de pescuit pe care le practicati.
  

Pescuitul salaului la rima serpeasca

  Salaul se pescuieste la pestisor mort sa viu si mai putin cunoscut la rima groasa denumita si rima serpeasca. Deoarece tehnica pescuitului la pestisor este tratata pe larg in cadrul articolului Pescuitul stiucii, aceasta fiind valabila si pentru salau, prezentam in continuare citeva sfaturi si observatii utile pentru pescuitul salaului la rima serpeasca:


  1. Pescuitul salaului la rima manevrata da rezultate bune cam pe tot timpul anului chiar si cind cresc apele;
  2. Materialul utilizat este practic identic cu cel folosit la tehnica pescuitului cu peste exceptind varga care trebuie sa aiba virf mai putin rigid pentru a propulsa cu suplete rima fara ca aceasta sa se rupa. Varga va avea lungime de circa 3 m, putin mai scura pentru pescuitul din barca, cu o actiune de 10-30g;
  3. Mulineta este cu tambur fix, avind o greutate de max. 350-400g, prevazuta cu circa 200 m nylon fluorescent de 0.26 mm. Recuperarea mulinetei trebuie sa fie de 75-90 cm fir/ tura. Eficacitatea optima se obtine prin evitarea oscilatiilor in timpul mulinarii, deci este recomandabila o mulineta cu cit mai multi rulmenti, bine echilibrata;
  4. Montajul se compune dintr-un forfac de 0.24 mm si 30 - 50 cm lungime. Cirligul triplu va fi nr. 6 sau 8 (functie de grosimea rimei). Forfacul va fi legat la linie printr-un virtej-agrafa nr. 2. Plumbajul va consta dintr-o alica de 8-15 g strinsa pe agrafa. O alta solutie consta in a suprima forfacul si a fixa un cirlig simplu nr. 4-8
pe ochetele agrafei lestate deja. Legati un fir de cupru pe ochetele acului si treceti firul prin rima pentru a o rigidiza;
  5. Modul de pescuit nu este complicat. Dupa lansare trebuie controlata coborirea care intinde firul intre virf si luciul apei (vezi fig. de mai jos);

Pescuitul stiucii

  Pescuitul stiucii cu peste viu
    Pescuitul stiucii cu pestisori vii se practica foarte frecvent la noi in tara datorita rezultatelor bune obtinute dar si a costului relativ scazut al acestui tip de momeala. Problema folosirii optime a cirligului in montura cu pestisor viu este cruciala in mentinerea "viului" in viata, cu mobilitate ampla, in a usura inghitirea nadei si in reusita fazei de intepare. Intotdeauna alegeti acul in raport de marimea pestisorului (pentru un triplu nr. 3 sau 4 utilizati pestisor de 8 cm).
  Stiuca ataca prada lateral in 90% din cazuri, iar daca acul este prea protuberant fixat pe spatele pestisorului, inghititura poate fi refuzata. In cazul cirligului triplu se impune fixarea atenta a acestuia in spatele pestelui de obicei lasindu-se liber doar unul dintre cele 3 brate ale "ancorei".
Deosebit de eficienta poate fi intrebuintarea unui ac simplu, cu un brat, de marime adecvata, mult
mai discret pe spatele nadei cu conditia sa fie corect fixat. Utilizarea unui cirlig dublu cu bratele in
echer cu momeala vie este de asemenea excelenta.
  Pozitionarea triplului, cirligul cel mai des utilizat in pescuitul stiucii, se face in spatele capului, usor anterior innotatoarelor pectorale struna fiind scoasa in spatele aripioarei dorsale.
  Procedeul de fixare a pestelui este urmatorul:
1. Se tine pestele cu capul spre noi;
2. Se inteapa ferm in punctul 1 cu un ac;
3. Se scoate acul in punctul situat in spatele aripioarei dorsale pina cind ochetele iese afara;
4. Se fixeaza ancora in corpul pestelui si se leaga struna.

miercuri, 28 noiembrie 2012

Pescuitul stationar al pestilor mari

  Se stie ca pestii pasnici mari se prind aproape exclusiv cu lanseta, cu plumb greu sau momitor incarcat cu nada, pe fundul apei. Partide deosebit de atractive se pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum, trebuie sa recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos decat cel cu lanseta, in mare parte datorita faptului ca pescarul va sesiza toate fazele muscaturii din miscarile pe care le descrie pluta.
Urmarirea atenta a plutei necesita cu siguranta un efort cu mult mai mare decat asteptarea ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune, semnalizand o eventuala muscatura. Insa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta pasionant. Pestii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit cele mai eficiente sunt:
  • pescuitul cu varga
  • rubesiana (ce atinge lungimi considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), 
  • si pescuitul in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4 metri lungime). 
 

Pescuitul la guvizi


  GUVÍD, guvizi, s.m. Nume generic dat unor specii de pești mici, cu capul mare, lățit, și cu corpul subțiat spre coadă (Gobius). ♢ Guvid mare = strunghil. – Din ngr. guvídi.


  Observ ca toata lumea este interesata in special de capturi mari. Este adevarat, satisfactiile pe care ti le ofera capturarea unui crap mai mare de 3kg (ce sa mai vorbim de un salbatic romanesc de 10kg.) sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai bine de 30 ani de cind mi-a intrat aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza genunchii charleston timp de 5-10 min. dupa ce il vad pe dinsul in juvelnic).

marți, 27 noiembrie 2012

Ghidul Mepps al pescarului sportiv


(Info: Unicul distribuitor al produselor Mepps in Romania este firma Arrow International SRL)

Dupa cum este bine cunoscut, produsele Mepps sunt recunoscute ca fiind cele mai bune din
lume. Argumentele sunt foarte simple:
  • O precizie de ceasornic: Produsele Mepps sunt realizate sub control riguros, printr-o modalitate unica, fiind singura firma din lume specializata in mecanica nautica de precizie. Produsele sunt atat de precise in scopul de a genera unde mecanice bine definite, cu o frecventa controlata si lipsita de armonice parazite.
  • Rigurozitate biologica: In centre de cercetare cu cele mai mari laboratoare, Mepps impinge intotdeauna mai departe cunoasterea biologica a pestelui si, in special, a organelor sale receptoare. Astfel, produsele Mepps reproduc cu precizie gamele armonice si semnalele vizuale la care reactioneaza instinctiv pestele.
  • Naluca logica: Nalucile din plastic dur sau moale, sau din balsa, trebuie sa compenseze insuficienta lor densitate prin alte piese (lest de plumb, bavete...). Produsele Mepps au o actiune optima. Cu ajutorul unui produs Mepps, puteti explora apa de suprafata sau de fund fara a fi nevoiti sa schimbati naluca. Dvs. hotarati adancimea prin inclinarea vergii si reglarea vitezei de recuperare.

joi, 15 noiembrie 2012

Pescuitul la sheffield

  Pescari la sheffield sunt multi, dar discutiile despre aceasta stil, cel putin pana acum, s-au referit la originea termenului si nu la tehnica. Personal, nu mi-am pus nici o data problema de ce la noi ii spune sheffield in timp ce in alte parti se numeste a l'anglaise sau match. Consider ca tehnica este mai importanta decat denumirea acesteia (eu cel putin de cand o stiu i se se spune sheffield denumire acceptata si de catre AGVPS).  
  Sheffieldul se foloseste in general atunci cand este necesar pescuitul la distante mari (pana la 50-70 m) cu pluta si la adancimi ce depasesc cu mult lungimea vergii. Vergile cele mai uzuale sunt cele de tipul match de 3.9m sau 4.2m cu foarte multe inele (16-17de preferinta). Acestea permit lansari foarte precise si la distante mari, iar datorita inelelor cu picior lung nu permit lipirea firului de varga. Tot datorita lungimii destul de mari a vergilor putem avea un control foarte bun asupra plutei.

Ovi la biban pe Sântionlunca, CV

  Duminica, 11.11.2012 intrat un biban de cca 40-45 cm la jig. Avand in vedere ca in apele noastre atinge lungimea medie de 15-30 cm si 100-350 g greutate, concluzia va apartine ...




Pescuitul la chefal

 Pescuitul la mare este un gen de pescuit deosebit
de spectaculos, pe care majoritatea dintre noi avem posibilitatea sa-l practicam doar cateva zile
pe an, in special vara, in concediu pe litoral. Speciile de pesti care se pot pescui la mare sunt
numeroase. Cu toate acestea, pescuitul chefalului
este deosebit de apreciat atat datorita spectaculozitatii sale, cat si datorita valorii economice ridicate a acestei specii de peste. Pescuitul chefalului se practica atat in larg, cu barca, cat si pe tarm, in special pe diguri.
  Chefalul este un peste de culoare alba, cu solzi argintii, svelt, cu forma fusiforma. Este un peste foarte energic, cu vederea agila si se hraneste cu mici vietuitoare, moluste si pesti. In general chefalul umbla in bancuri, la adancimi variabile, in functie de marimea exemplarelor (exemplarele mici se pot observa cu usurinta in zonele de suprafata, in timp ce exemplarele mari cutreiera zonele mediane sau de fund). Nu va pot preciza care este marimea maxima pana la care poate creste un chefal dar se prind curent exemplare de 10-12 kg. Chelfalul se poate pescui tot timpul anului, rezultatele cele mai bune intregistrandu-se in perioada august-septembrie.
  In zonele de tarm, chefalul se hraneste intens in special dimineata, incepand cu orele matinale pana la orele 9.30 - 10.00 si seara dupa ora 16.00.In afara acestui interval orar capturile inregistrate au frecventa mai redusa. Pescuitul chefalului se poate face cu lanseta sau cu undita.
  
  Cu lanseta se pescuieste uzual la pluta. Fara a fi o regula, montura se prezinta ca in fig alaturata. Se recomanda ca pluta va fi suficient de mare, nu foarte grea, cu antena lunga si viu colorata
(galben, portocaliu si alb) cu corp de culoare mai inchisa pentru a evita atacurile pescarusilor care pot confunda pluta cu un
peste. Pluta va fi prevazuta la partea inferioara cu un
inel metalic bine fixat de corpul sau, inel prin care vom trece firul liniei pe care aceasta va culisa usor. Opritorul poate fi o perla din plastic fixata pe linie deasupra agrafei, cu care legam montura de
linia principala. La baza fiecarui carlig se poate monta cate o perla flotoare care va ridica carligul si-l va agita, sub actiunea curentilor de apa . In cazul apelor mai agitate (dar nu numai), se poate
pescui cu succes si cu monturi normale, la fund.
 
  Cele mai bune rezultate se obtin la pescuitul cu
taparine
(vezi figura de mai jos). Taparinele sunt monturi prevazute cu mai multe carlige (5-10 carlige sau chiar mai multe), in functie de preferinta. De regula taparinele au carligele legate de linie prin cate un forfac de 3-5 cm. Pe fiecare carlig se leaga cate un mic fulg alb, preferabil de rata, la care atasam mici
materiale stralucitoare (fasii subtiri din folie argintie) pentru a ademeni pestii prin stralucirea sa (imita reflexiile solzilor pestilor). In acest caz, utilizarea altor momeli naturale nu mai este necesara.   Daca nu folosim fulgii, putem utiliza momeli naturale, cea mai eficienta fiind rama de mare. In functie de marimea medie a pestilor vizati, carligele sunt nr. 4-6. Atunci cand pescuim cu
taparina, pescuitul consta in lansari repetate si recuperari mai lente, deci este un pescuit dinamic. Lanseta este de preferinta de cel putin 3 m, ideal peste 4.5 m lungime, cu mulineta cu tambur de capacitate medie si mare.
 
  La pescuitul la fund sau cu pluta se recomanda utilizarea momelei naturale, proaspate, cele mai bune rezultate obtinandu-se
la rama de mare sau la scoica. Chefalul mic se mai prinde uneori si la miez de paine. Desi majoritatea pescarilor prefera sa pescuiasca cu rame de mare, care sunt oferite de particulari la preturi destul de ridicate, daca vizati capturile mai mari (peste 300 g/buc) personal va recomand sa folositi scoicile.
 
  Anul acesta am pescuit la chefal in zona Eforie Nord, zona digului mic (primul de la debarcader spre Belona, digul situat la 45 grade fata de linia plajei).
  In prima partida digul era plin de pescari, utilati cu lansete zdravene si cu undite lungi. Marea era destul de calma. Eu imi luasem din fuga doar o undita de 4,5 m din bambus, cu fir de 0.3 mm si carlige cu tija lunga, marimea 6. Pe la ora 16.30 am scos cateva scoici si m-am instalat intre 2 pescari, veniti de dimineata, care erau ancorati bine de doi stafilopozi, blocand accesul altor pescari pretendenti. Deoarece dotarea mea era
modesta, am fost acceptat cu usurinta sa pescuiesc "langa picioarele lor". Secretul meu era insa momeala si marimea apei. Spun secret pentru ca nu era prima data cand inregistram succese in fata altor pescari, in conditii aparent identice sau chiar defavorabile mie.
  Am pescuit pe fundul apei folosind ca momeala scoica mare (formam o biluta de cca. 3 cm diamentru, pe care nu o foloseam mai mult de 15 minute). In timp ce pescarii vecini capturau guvizi mici si chefali cat degetul, la rama de mare, spre stupoarea lor dupa numai un minut am scos un chefal de cca. 350 g. Nu a trecut un minut si scot un al doilea exemplar, identic. Aveam in acel moment cele mai frumoase capturi dintre toti iar numarul acestora avea sa cresca incat, dupa mai putin de 2 ore de pescuit, aveam peste 3 kg de chefal. Nu le-am divulgat celor din jur secretul meu dar nici nu i-am impiedicat sa ma spioneze. Unul dintre vecini a venit sa masoare apa (distanta dintre carlig si pluta), a dat langa pluta mea (ajungand pana la limita de 10-15 cm) si tot eu prindeam, spre uimirea acestora.
  Era si pentru mine o dovada in plus ca momeala joaca un rol foarte important la pescuitul chefalului. La un moment dat pescarul vecin m-a copiat intocmai, reusind sa scoata un exemplar frumos dar si ultimul deoarece nu intelesese totusi ca scoica trebuia schimbata mai des in cazul pescuitului stationar, unde aroma momelei este foarte important pentru chefal.
  Asadar, daca sunteti in concediu si vreti sa faceti o partida de pescuit chefal cat mai reusita, este bine sa tineti cont de urmatoarele observatii:
  1. la pescuitul stationar, cu undita sau lanseta, folositi momeli naturale (scoici mari, proaspete) de care insa va puteti dispensa in cazul pescuitului dinamic (cazul taparinelor);
  2. exemplarele mari vaneaza in zonele mai adanci;
  3. unde sunt chefali mici vor veni si chefalii mari, daca apa este, evident, suficient de adanca; 
  4. de cele mai multe ori este valabil principiul: momeala mare, captura mare;
  5. scoica folosita trebuie sa fie proaspata si se agata in carlig de partea carnoasa, mai tare si nu se va folosi prea mult timp (max. 20 min in cazul cand pestii mici nu o toaca);
  6. alegeti perioadele optime de pescuit, respectiv dimineata si seara;
  7. deoarece bancurile de chefali sunt intr-o continua miscare, sonarul se poate dovedi deosebit de util (in lipsa acestuia este bine sa observam vecinii si sa vedem in ce zona s-au prins primele exemplare pentru a anticipa directia de deplasare a bancului). Daca este nevoie ne mutam si noi locul;
  8. chefalul vede foarte bine asa ca este bine sa evitam sa ne agitam prea tare, mai ales cand pescuim la undita, aproape de tarm;
  9. in cazul pescuitului la undita, cu momeala mare, trasatura chefalului este foarte usor de deosebit de ce a guvizilor, fiind intr-o prima faza asemanatoare cu a carasului: pluta este tremurata usor, cu tendinte repetate de a fi mai degraba ridicata decat scufundata. Nu va grabiti, acum chefalul doar adulmeca momeala. Dupa cateva tentative acesta nu se va sfii sa puna pluta pe lat si eventual s-o scufunde hotarat, moment in care nu va ramane decat sa-l scoateti din apa.
  Atentie, chefalul, pe cat de subtirel pare, pe atat de energic si alunecos este. Pe dalele sau stafilopozii acoperiti de alge se poate aluneca foarte usor daca sunt depuneri de alge umezite de apa marii. Accidentele prin alunecare (chiar daca nu sunt grave pot fi destul de neplacute) pot fi usor evitate presarand nisip in zona unde stati cu picioarele. Si nu in ultimul rand, daca aveti o partida mai putin reusita si veti prinde pui de chefal de 7-8 cm, faceti nobilul gest si lasati-l in apa pana anul viitor cand va fi suficient de mare ca sa va poata
oferi o cina pe cinste.

Dumitru Georgica Vasilati, (aug. 2002)

Clenarind la fund vara

(cu Graham Marsden)

  Termenul „clenarind” din titlul articolului va parea neuzual multor dintre dumneavoastra, insa este
perfect pentru a descrie un tip de pescuit ce altfel ar necesita doua sau trei cuvinte in „dulcea” limba
romaneasca. Asadar, noi il vom utiliza, dand cu tifla pretentiosilor „academicieni” romani care ar
stramba din nas la o asemenea adaugire la dictionarul limbii romane.
  Graham Marsden este un pescar ce pescuieste dupa „absolut tot ce inoata” in apa, cum marturiseste
chiar el insusi. De obicei, el nu pescuieste pentru clean decat pe parcursul iernii, insa astazi, fiind o
zi superba de vara, el se va abate de la „tabieturile” sale, si va incerca sa ne arate tehnica „clenaritului vara”!

  Iata mai intai cum prefera Graham sa imparta speciile vizate pe anotimpuri, considerand ca fiecare anotimp este propice numai unei (unor) anumite specii:

  • primavara: lin;
  • vara: crap, platica si mreana;
  • toamna si iarna: stiuca si mreana;
  • iarna: clean.

  Graham spune ca atunci cand pescuieste la clean vara, o face din pura pasiune, neurmarind specimene deosebite. De asemenea el considera ca cele mai potrivite momente ale zilei, dimineata devreme si seara.

  Abordarea partidei
  Abordarea partidei poate fi de doua tipuri: mobila si statica. Abordarea mobila presupune ca pescarul sa se deplaseze in permanenta de-a lungul malului, avand asupra sa doar strictul necesar de echipament, urmand sa testeze cat mai multe locuri propice pescuitului la clean.
  Abordarea statica presupune ca pescarul sa debarce pe un loc anume ales  uneori „fortat” de aglomeratia pescarilor pe malul respectiv si deci de inexistenta unui numar suficient de locuri de pescuit libere), urmand sa incerce a obtine maximul de cleni posibili de pe acel unic loc, nadind strategic si atragand pestii in
zona.

  Abordarea statica
  Indiferent de stilul de pescuit ales (pluta „stick”, pluta „waggler”, lestat sau cu naditor), cheia pescuitului de succes va fi nadirea. Atunci cand ai doar doua sau trei ore la dispozitie (cum
este si cazul diminetii sau apusului) este important sa nadesti corect... si fara pierdere de timp. In cele mai multe cazuri, nada ideala va fi constituita din viermusi (maggots) sau coconi de viermusi (casters) in combinatie cu seminte de canepa (hemp). Dar in cazurile in care nu ai la dispozitie viermusi sau coconi, poti utiliza porumb in lapte conservat (sweetcorn), cuburi foarte mici de carne de conserva (luncheon meat), pelete mici (small pellets)... in combinatie cu supernecesarele seminte de canepa (hemp). Asta nu pentru ca n-ai putea folosi nada din bucati mai mari, ci pentru ca uneori, cand nu ai pesti in zona, vei fi nevoit sa atragi pestii in zona ta, lucru ce se realizeaza perfect numai utilizand nade din particule mici ce pot forma lesne o „dara” in curentul apei, inspre aval.

  Ustensile necesare
  Strictul necesar este constituit dintr-o singura lanseta, o mulineta incarcata cu fir de aproximativ 2,7kg rezistenta (6lb.) si o montura de capat, formata dintr-un plumb culisabil, prins cu agrafa (ce va permite inlocuirea lui in orice moment pe parcursul partidei cu un cosulet naditor), un
forfac din fir de 2,2kg rezistenta (5lb.) si un carlig de marime decenta. Mai ai nevoie de un minciog
usor, un ruksack capabil sa „inghita” maruntisurile tale, o jacketa cu multe buzunarase si nada de
mai multe feluri. Poti adauga la acestea un suport pentru lanseta, o pernuta moale sau un scaunel
micut, daca doresti.

  Inceputul partidei
  Graham abordeaza locul de pescuit (sau locurile), incepand din amonte inspre aval. In acest fel el nu-si
va speria pestii prin umblatul pe mal, inainte de a lansa macar. Graham pescuieste in locuri deja stiute, testate in multi ani de pescuit, asa ca nu trebuie sa piarda timp cu depistarea lor. Pentru pescarii ce inca sunt la faza depistarii acestor locuri, Graham le propune sa cerceteze invers: mergand inspre amonte, dar cat mai discret posibil si folosindu-se de toate formele de ascunzis natural existente in zona (copaci, arbusti inalti, etc.).
  Odata zariti pestii (sau locul ce pare a fi favorabil existentei pestilor), urmeaza retragerea la distanta de mal, ocolul prin padure si instalarea in amontele acestui loc pentru inceperea partidei de pescuit.

  Nadele ce merita a fi avute la dispozitie
Acestea sunt: jumatate de paine (franzela proaspata), rame groase de brazda, melci fara cochilie (limax), carne de conserva, porumb in lapte, gogosi (coconi) de viespi, pestisori vii si lista poate continua, in ceea ce priveste cleanul. Nadele si momelile refuzate de cleni nu sunt numeroase. In timp, incercand cu toate aceste


nade, veti sti cu precizie care sunt delicatesele specifice locului pe care il vizitati ani de-a randul. Graham marturiseste ca atunci cand partida este cea de tip „mobil”, prefera painea,
ramele groase de brazda si melcii, in timp ce la partidele statice el va folosi viermusi sau coconi de viermusi. Si n-a intalnit pana acum nici un clean care sa refuze asemenea delicatese.
  





Melcii ofera adevarate SATISFACTII
  Vara, cand soarele s-a ridicat binisor deasupra capetelor noastre si pe apa limpede, melcii sunt prima optiune pentru Graham, datorita felului in care clenii se arunca asupra lor. Cei mai potriviti sunt cei mari si negri. Graham le infinge carligul de marime nr.4 la 2 cm distanta de coada si, atunci cand curentul apei ii permite, el inlatura plumbul de pe montura; melcul va avea destula greutate cat sa ofere o lansare la distanta.
  Graham va lansa in amontele locului de pescuit, lasand melcul sa se rostogoleasca pe fundul apei, in curent, pe la nasul clenilor... care nu vor rezista tentatiei de a-l infuleca. Graham nu a incetat niciodata sa se minuneze de felul violent in care clenii insfaca melcii, opunand lansetei, in primele faze, adevarate forte, caracteristice mai degraba mrenelor!
  Acelasi lucru se intampla si in cazul utilizarii ramelor groase, albicioase, de brazda, numai ca forta atacului nu va fi tot la fel de puternica. Graham recomanda ca in acest caz sa „controlati” rama prin usoare ridicari de pe fundul apei, deoarece cateodata clenii o „molfaie” secunde bune mai inainte de a o inghiti sau de a o scuipa afara... El mai recomanda sa lansam cateodata chiar pe locul unde se afla cleanul sau la mica distanta de acesta, pleoscaitul momelei in apa fiind un factor de atractie si de atac imediat din partea pestelui.
Graham isi culege melcii necesari de sub busteni daramati si de sub pietre. Apoi el ii

stocheaza intr-un tub ce contine ceva hartie de ziar umeda. Ba puteti chiar sa va construiti o minicrescatorie de melci, daca aveti unde. Într-o emisiune de televiziune dedicata pescuitului, un alt mare pescar de clean marturisea ca de cand a descoperit eficienta acestui tip de momeala (melcii) si-a creat singur o crescatorie personala si utilizeaza in exclusivitate numai acest tip de momeala... de 15 ani in continuu...

  „Da-le painea cea de toate zilele!”
 Cand pescuiesti cu paine va trebui sa lestezi usor montura. Alta data vei folosi painea doar ca metoda de a plasa o alta momeala intr-un loc greu accesibil pescuitului prin lansari (malul opus, pe sub ramuri, etc.): va puneti carligul cu viermusi (spre exemplu) pe o coaja de paine plutitoare care va pluti la suprafata pana sub ramurile copacului sau arbustului aplecat deasupra apei; odata momeala ajunsa la tinta, trageti usor firul si carligul momit va cade de pe coaja de paine in apa , la punct fix. Poti pescui si la suprafata cu doar coaja (sau miezul) infipta in carlig, dar mai intai, lanseaza cateva
bucatele ca nada ca sa-i determini pe cleni sa manance la suprafata.

   Graham isi incheie povetele prin indemnul de a ne infrupta din pescuitul cleanului fara a urmari exemplare uriase, deoarece acest gen de pescuit isi are farmecul sau propriu, aparte deoricare alt gen de pescuit!




Autor: Adrian Avel, aug. 2002

miercuri, 14 noiembrie 2012

Inceput de sezon la clean


  O data cu dezghetul apelor, primavara devreme, pescarii isi fac aparitia ca niste naluci ce apar sporadic pe malul raului. Si asta pentru ca in cele cateva saptamani care ne despart de inceputul prohibitiei in apele de ses si de coline, putem incerca cu sanse destul de serioase sa "spargem gheata" si sa prindem primul clean al noului an.

  LOCURI:
  Conditiile oferite in aceasta perioada de raul din zonele submontane difera de cele oferite de raul de ses ce serpuieste lenes printre coline si face meandre largi la ses. Astfel, raul de munte este de obicei complet dezghetat, datorita curentului rapid care impiedica mentinerea ghetii, mai ales daca se nimereste sa fie mai cald vreme de cateva zile. Asa cum ne-am obisnuit deja, in ultimii ani zilele de iarna din martie-aprilie alterneaza cu cele insorite, de primavara.
  Apa este de obicei limpede si foarte scazuta, pestii vlaguiti de iarna preferand locurile adanci si cu curent mai putin vioi. Cam pe aici sta si cleanul, gasind forta sa inoate impotriva curentului si chiar sa se ridice dupa
cate o musculita, in zilele insorite si fara vant. Mai jos, spre ses, acolo unde raul isi lateste albia si isi domoleste curentul, gheata persista inca pe alocuri. Apa este in crestere, datorita topirii acestor petice de gheata, ceea ce determina o transparenta scazuta si o crestere continua a nivelului raului, premise destul de pesimiste pentru potentialii amatori de clean.
  In concluzie, pe cat posibil este bine sa incercam sa tentam cleanul pe cursul superior al raului, spre munte, acolo unde apa limpede si cu nivel constant, desi destul de scazuta, eliberata de ceva vreme de platosa de gheata, ne va rasplati eforturile cu cateva capturi. Atentie insa sa nu ne trezim ca pescuim intr-o apa cu regim de munte (in care pescuitul este interzis pana la 1 mai!).
  Deci trebuie sa ne informam in legatura cu delimitarea intre apa de munte si cea de coline. Dupa ce ne-am
convins ca vom pescui intr-o apa de coline, cautam cu predilectie picioarele podurilor, cuptoarele sapate de curent in mal, bulboanele linistite, adaposturile din spatele arborilor prabusiti in apa sau cele de dupa stancile ce bareaza curentul. Cam pe aici ar trebui sa fie si cardurile de cleni.
  De precizat ca in sectoarele de rau in care se deverseaza ape calde de la termocentrale rezultatele la pescuitul cleanului la inceput de sezon pot fi dea dreptul exceptionale !

  MOMELI:
  In aceasta perioada a anului cele mai bune rezultate se obtin folosind momeli naturale . Foarte rar putem avea muscatura la naluci, in special la voblere foarte mici sau la muste artificiale. Ne vom axa deci pe un pescuit de finete, la pluta, avand in carlig viermi sau carabete (momeli redutabile pentru pescuitul cleanului in ape reci si limpezi), iar in conditii de apa tulbure (in general in raul de ses), vom pune in carlig o mica rama de gunoi. Pe apa limpede, unii pescari pun in carlig in aceasta perioada un mic pestisor (3-4 cm), fie el boistean, oblete sau porcusor. Altii prefera o momeala mult mai la indemana, miezul de paine alba, inmuiat in apa si apoi framantat.

  NADIREA:
  Este foarte indicata, mai ales daca pescuim cu viermi sau miez de paine. Astfel, pentru cazul in care pescuim cu miez de paine, o nadire cu paine este suficienta. In schimb pentru pescuitul cu viermusi este indicat sa folosim o nada pe care o preparam pe malul apei (in componenta ei intrand pesmet, faina de carne, putin lapte praf) si careia ii adaugam ceva viemusi.
  Chiar daca nu avem muscatura, este indicat sa nadim destul de des si in cantitati mici. Daca insa avem muscatura, aruncam o "nuca" de nada si apoi lansam si montura cu pluta, care sa fie purtata de curentul usor imediat in urma nadei. Prastia pentru nadire se dovedeste utila mai ales daca raul este lat si locurile bune sunt la distanta mare de mal.

  USTENSILE:
Folosim o lanseta fina (sheffield) de 4-4,2 m, care va lansa cu minim de efort din partea pescarului o montura fina, compusa dintr-o pluta cu portanta de 1,5 - 2 g (chiar mai mult, daca vrem sa pescuim la distanta mare), cu plumbaj alcatuit dintr-o oliva si o alica opritor; firul de pe mulineta va fi de 0,14 mm, iar struna de 0,12 mm, avand legat un carlig din sarma fina, dar rezistenta, nr. 12-14.
  Pentru raurile inguste sau in locurile presarate cu obstacole acvatice mai utila se dovedeste a fi o varga "fixa" de 4-5 m lungime, usoara, care ne va ajuta sa controlam mai bine linurile din spatele acestora. In acest caz pluta va fi usoara si echilibrata "la rasul" apei. Nu vom uita minciogul acasa, caci surprizele placute sunt oricand posibile!

  TEHNICA PESCUITULUI:
  Alegem locurile descrise mai sus, lansam cateva "nuci" de nada, reglam pluta la o adancime care sa permita momelii sa se mentina la aproximativ o palma de fundul apei, pe vreme calda chiar mai spre suprafata.  
  Tinand cont de faptul ca apa este destul de scazuta si limpede, vom incerca sa ramanem camuflati si sa plasam momeala fara prea mult zgomot. Discutiile cu tovarasii de pescuit le vom lasa pe mai tarziu, acum ne vom rezuma la a fi linistiti si a controla cu momeala locurile bune. Daca nu avem nici un rezultat dupa nadirea de apel si cateva zeci de "curgeri" ale monturii departe, spre aval, vom schimba locul de pescuit. Uneori, pe
raul din zona submontana, intre locurile de pescuit la clean este distanta de un sfert de ora de mers intins.
  Deci imbracamintea comoda si bocancii de calitate ne vor face viata mai usoara. Fir intins la cleni de primavara! Iar daca nu veti prinde, nu fiti tristi! Veti ramane cu bucuria ca ati revazut raul de care va leaga atatea amintiri.

Autor: Bogdan Cristescu, martie 2001

Pescuit la somn

  Pescuitul somnului este foarte indragit de numerosi pescari datorita, poate in primul rand, misterului care pluteste in jurul acestui peste. Nu de putine ori capturile de somn sunt dea dreptul spectaculoase, fiind capturate in ultimii ani exemplare de somn ce depasesc 45 kg.
  O astfel de captura record a fost inregistrata in lacul Fundeni Frunzanesti, captura care a castigat trofeul
Carligul de Aur acum cativa ani. Cea mai importanta captura (la pescuit sportiv) se pare ca provine tot din acea balta si are in jur de 65 kg. Din relatarile locuitorilor comunei Fundeni, balta are in prezent exemplare foarte mari de somn, unele care ar putea depasi 80-90 kg. Pe inserate, cand localnicii vin pe malul baltii sa-si
cheme orataniile (rate si gaste) de pe luciul apei, multi au asistat la adevarate vanatori duse de monstrii adancurilor care faceau sa dipara uneori 2-3 rate in cateva clipe, sub privirile neputincioase ale stapanilor.
 Marele avantaj al acestor monstri il constituie stufurile plutitoare din aceste balti, adevarate fortarete pentru somni in campaniile de recoltare a pestelui.
  Pescuitul somnului da rezultate remarcabile noaptea, in special in intervalele orare 20.00 - 24.00
respectiv 03.00 - 06.00. Recunoscut ca sanitar al baltilor, somnul este atras de carnea usor alterata; ficatul de porc si intestinele de pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli. De cele mai multe ori principiul "momeala mare-captura mare" este respectat. Pentru exemplarele de 10-15 kg rezultate bune se obtin si cu brotacei.
  Carligul folosit (simplu sau triplu) trebuie sa fie mare si rezistent, somnul avand gura larga, lacomia acestuia facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de sunetele joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita clonc, de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de sampanie. Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au proprietatea ca se pot propaga la distante mari si sunt foarte provocatoare pentru somnii uriasi. Am vazut constructii artizanale de generatoare de sunete de joasa frecventa, utilizate pe post de greutate, care au dat rezultate remarcabile la ademenirea somnilor.
  Difuzorul utilizat este de constructie speciala (are diametrul mic dar poate genera sunete de joasa frecventa). Acesta este conectat la un generator elecronic de frecventa joasa (max. 150 Hz).
  Firul utilizat pentru prinderea somnului trebuie sa fie rezistent. Pentru exemplarele mari se utilizeaza fire de 0.4-0.6 mm sau chiar mai mult. Firele textile sunt din ce in ce mai preferate la pescuitul exemplarelor mari.
 Varga trebuie sa fie rezistenta (actiune 100-300g) iar mulineta trebuie sa fie masiva, cu un angrenaj deosebit de rezistent.
  In rest, pescuitul somnului nu necesita o tehnica prea sofisticata, fiind asemanatoare cu cea a pescuitului la crap. Singurul lucru pe care este bine sa-l retineti este acela ca, deseori, somnul agatat se ascunde dupa obstacole sau intra sub stuf, de unde nu-l veti mai scoate; din primul moment al agatarii somnul trebuie manevrat cu atentie.
  Un alt aspect interesant este acela ca somnul odata intepat lupta cu indarjire iar cand simte ca este invins se
baga in namol luand forma de secera. Daca fundul baltii este malos atunci este greu sa-l convingeti
sa plece. Exemplarele mai mici sunt trase ca un galos; cele mari insa... pot ramane acolo. Unii pescari, inzestrati cu barca, pleaca pe fir incercand sa determine pestele sa se ridice din namol. De cele mai multe ori ramanem cu impresia ca firul este agatat.
  O tehnica mai putin cunoscuta de pescari este aceea ca somnul "ancorat" in namol poate fi usor scos la plimbare tensionand firul dupa care il vom ciupi precum coarda unui pian. Vibratiile inalte produse de aceasta manevra deranjeaza foarte tare pestele scotandu-l din namol fara mult efort.
  Somnul mai musca bine si la rama alba de pamant (buchet de rame) preferand si buchetul de virmusi si uneori chiar si mamaliga. Acest din urma caz este relativ rar; in multe situatii mamaliga era inghitita de un carasel care devenea la randul lui momeala pentru somn.
  In apele curgatoare (Dunare in speta), latura de peste rapitor a somnului este mult mai pronuntata. Aici se pot prinde exemplare frumoase la naluci. Somnul se gaseste foarte des sub straturi foarte mari de apa; atunci trebuie alese nalucile cele mai mari si mai grele: MUSKY KILLER, GIANT KILLER, GIANT LUSOX, SYCLOPS 3 (lipiti doua palete No. 3 sau luati modelul din plumb pentru mare).
  Ca perioada optima de pescuit la somn, statisticile personale sau ale unor publicatii de specialitate indica perioada de inceput si de sfarsit de vara. Randamentul maxim este dat in luna iunie, mai ales perioada 15-30
iunie, in functie de factorii climatici aceasta extinzandu-se pana la jumatatea lunii iulie. Hrana din abundenta, dupa perioadele de hibernare din iarna si de reproducere din primavara, face ca somnul sa fie lacom si foarte activ. In lacul Frunzanesti (bazinul 2) pescari nesportivi au avut in perioada mentionata partide in care au capturat cu lanseta pana la 60 de exemplare de somn pe seara, in greutate de 0.5-12 kg/buc..
  Tehnica de pescuit la somn este in general simpla si poate fi dobandita usor intr-o singura partida de
pescuit. Secretul la pescuitul somnului este sa nu va grabiti sa intepati pestele decat cand acesta
trage hotarat.

Dumitru Georgica Vasilati, martie 2001

In cautarea regelui clean

  In alte tari exista multe cluburi destinate unui grup de pescari care pescuiesc la un anumit tip de peste. Cu siguranta ca as fi un membru onorific al unui club al pescuitului cleanului, daca s-ar infiinta asa ceva in
Romania.
  Pescuiesc la clean de multi ani si niciodata n-as
putea sa ma despart de adevaratele satisfactii pescaresti pe care mi le ofera acest pescuit deosebit. Pentru orice pescar sibian, Oltul este un adevarat rai pescaresc prin multitudinea de peste ce a aparut in ultimii ani; in  barajele existente, cleanul cu siguranta s-a adaptat foarte bine acestor "convietuiri ale omului cu natura". Exista o vorba din batrani, stiuta de pescari, ca "cleanul are un ochi pe fiecare solz", si bine zice vorba ... ca cel mai important secret in pescuitul acestui deosebit peste este linistea desavarsita deoarece cleanul "se sperie si de umbra sa "fugind si ascunzandu-se chiar si atunci cand un norisor acopera soarele. Si aceasta frica creste odata cu varsta, facand din prinderea exemplarelor batrane o adevarata arta.
  Deci, apropierea de locul ales, in care banuim ca se ascunde cleanul, constituie un prim pas spre reusita si aici fac o paranteza deoarece si locul ales constituie un lucru deosebit de important. Pe Olt acest loc este ales in functie de nivelul apei, in functie de anotimp, an secetos sau ploios, schimbarile din atmosfera si doar un
pescar care a petrecut multe ore pe malul apei va stii cu siguranta locurile unde vaneaza sau se odihneste cleanul.
  Metodele de pescuit difera si ele in functie de conditile de mai sus si aici pescarii s-au impartit cam in doua categorii :

  • cei care dau la momelile traditionale naturale si 
  • cei care dau numai cu momeli artificiale. 
  Eu vreau sa ma opresc asupra unei metode care imi da de cele mai multe ori satisfactii nebanuite si anume pescuitul cu vobler plutitor, "topwater". Totul a pornit de la faptul ca am avut adevarate atacuri foarte spectaculoase la "dopul" pe care il foloseam cand pescuiam la musca artificiala cu buldo. Am spus bine "dopul" pentru ca eu folosesc in loc de buldo de plastic, care se gaseste in comert, un dop de pluta de la o sticla de vin, binenteles rotunjit la capete si ingreunat la unul din ele. Avand aceste atacuri aproape mereu cand dadeam la musca in felul acesta, m-am tot gandit sa pun in loc de buldo un vobler plutitor sau ceva care sa imite un soricel sau ceva asemanator.



  Astfel am cumparat un wobler mare, din acelea care stau pe rafturile magazinelor de specialiatate si nu
sunt cumparate de nimeni. I-am taiat barbeta si l-am gaurit un pic in fata, ca sa pot baga firul.   Atacurile au fost nenumarate si spectaculoase, astfel incat m-am hotarat sa renunt la mustele artificiale deoarece prindeam doar exemplare mici.
  Si astfel am descoperit un pescuit in care prindeam doar exemplare de peste 600g, cel mai mare a fost de 1,6 kg. Pescuiam deasupra repezisurilor, acolo unde curentul este mai puternic si atacul se producea atunci cand voblerul era luat de current, chiar cand cleanu credea ca "soricelul" ii scapa. Atacul este puternic si spectaculos si iti da o nebanuita satisfactie.
  Dintre atacurile pe care le-am avut din partea "D'lui Avat", unele erau lovituri cu coada, din care nu am reusit sa pacalesc nici unul; poate in viitor ... Avatul are un ritual in a ataca bancurile de obleti: intra puternic intre ei si loveste cu coada dupa care se intoarce si ii mananca pe cei ametiti. Recomand acest pescuit tutoror amatorilor de pescuit la clean si ii invit sa incerce cu incredere aceasta metoda si cu siguranta vor avea satisfactii nebanuite.

  Fir Intins
Autor: Stefan Florea, iulie 2001

duminică, 28 octombrie 2012

Dril la Moara Vlasiei

Drill la Moara Vlasiei: 1 - Esuare la mal

Drill la Moara Vlasiei: 2 - Vecinul din dreapta a nadit cu mujdei

Drill la Moara Vlasiei: 3 - Vecinul din stanga nu mai da gres

Drill la Moara Vlasiei: 4 - Hakuyo isi incordeaza librele

Drill la Moara Vlasiei: 5 - Iar vecinul din stanga

La Moara Vlasiei: In Oct. 2012 cu Dan si Raul

  La inceputul saptamanii 22-28 Octombrie ne propuneam pt Sambata o iesire la pescuit cu care sa ne luam "La revedere" de  la sezonul de pescuit 2012. Asteptam sugestii de pe Facebook in privinta optiunilor: Doripesco Balta 6 (BV) sau Moara Vlasiei (IF). Parerile au fost impartite.

  NOTA: Premizele optiunilor erau: Solunarul era bun pt data de 29 (sapt urmatoare) iar pt Sambata, meteorologii prognozau ploaie pt Brasov, innorat la Moara Vlasiei si racirea vremii. Balta 6 tocmai ce a fost populata cu 800 de kg de ciortanasi, te costa 100 ron cu 10 Kg de peste inclus in pret. La MV: 100 ron pt 24 ore de catch & release (50 pt 12 ore, ziua) sau 100 ron pt 12 ore ziua cu 5 kg de peste inclus. Nu se punea problema de umplut frigiderele cu peste dar cu totii stim ca un  peste de pe balta e mai gustos decat cel din comert dar mai ales, bucuria plecarii, febra pregatirilor ...."Asta-i pohta ce-am pohtit"

  Gandindu-ne la cei 300 Km din Bv pana la Moara si la ipotezele meteo am optat in cele din urma la Balta 6. Dar am plecat de Vineri. Ne gandeam ca proaspetii ciortaneii care au populat balta nu aveau inca trasele de "fast-fooding"stabilite si ca halind bezmetici orice, ne vor oferi o distractie pe cinste. Aici, am nadit si le-am incercat de toate:  am prins doar o vreme rece cu un vant taios. Un coleg care pescuia intre niste craci la pop up de pruna a fost mai norocos si a scos pana la plecarea noastra cca 10 kg din 4 bucati. Am incercat si noi pruna ...nu a muscat. Frigul te rupea, un vant taios isi facea periodic aparitia,  pestele nu musca. Ce sa facem ? Ne-am intrebat noi pe la ora 16. 

  Hai la Moara! Hai!

 Ca sa intelegeti imaginile de mai jos, fac urmatoarele precizari:
  • Zona optima de pescuit: cat mai aproape de stuful de pe celalalt mal (daca te ajutau sculele si tehnica; Eu apar in poze doar cu o captura matinala deci, betele constituiau principalul neajuns iar tehnica de lansare lasa loc de imunatatire ....mereu) 
  • Am facut si o sesiune de long-casting: un "zapacit" frumos si-a propus "sa-l loveasca" pe paznicul de pe celalalt mal: si-a echipat lanseta cu un plumb ....si zbanggg; Hakuyo, ca asa il poreclesc pe fratele meu (dupa echipament) , novice in ale pescuitului ca si mine desi pasiunea o avem din copilarie, se ambitioneaza si rasuceste plumbul in jurul reflectorului de pe celalalt mal ; 
  • Ce usor: arunci pe celalalt mal si il rogi pe paznic sa iti planteze linia exact langa stuf! 
  • Prima lectie invatata aici: Daca renunrtam la naditor in favoarea plumbului si a unui saculet solubil + momeala aveam mai multe sanse sa ma apropii de stuf si sa eliberez mai multi crapani; 
  • Dupa poze urmeaza cateva concluzii, pertinente sper - sa nu le ratati !


Doripesco Balta 6 : In Oct 2012, cu Dan si Sorin

  La inceputul saptamanii 22-28 Octombrie ne propuneam pt Sambata o iesire la pescuit cu care sa ne luam "La revedere" de  la sezonul de pescuit 2012. Asteptam sugestii de pe Facebook in privinta optiunilor: Doripesco Balta 6 (BV) sau Moara Vlasiei (IF). Parerile au fost impartite.


  NOTA: Premizele optiunilor erau: Solunarul era bun pt data de 29 (sapt urmatoare) iar pt Sambata, meteorologii prognozau ploaie pt Brasov, innorat la Moara Vlasiei si racirea vremii. Balta 6 tocmai ce a fost populata cu 800 de kg de ciortanasi, te costa 100 ron cu 10 Kg de peste inclus in pret. La MV: 100 ron pt 24 ore de catch & release (50 pt 12 ore, ziua) sau 100 ron pt 12 ore ziua cu 5 kg de peste inclus. Nu se punea problema de umplut frigiderele cu peste dar cu totii stim ca un  peste de pe balta e mai gustos decat cel din comert dar mai ales, bucuria plecarii, febra pregatirilor ...."Asta-i pohta ce-am pohtit"

  Gandindu-ne la cei 300 Km din Bv pana la Moara si la ipotezele meteo am optat in cele din urma la Balta 6. Dar am plecat de Vineri. Ne gandeam ca proaspetii ciortaneii care au populat balta nu aveau inca trasele de "fast-fooding"stabilite si ca halind bezmetici orice, ne vor oferi o distractie pe cinste. Aici, am nadit si le-am incercat de toate:  am prins doar o vreme rece cu un vant taios. Un coleg care pescuia intre niste craci la pop up de pruna a fost mai norocos si a scos pana la plecarea noastra cca 10 kg din 4 bucati. Am incercat si noi pruna ...nu a muscat. Frigul te rupea, un vant taios isi facea periodic aparitia,  pestele nu musca. Ce sa facem ? Ne-am intrebat noi pe la ora 16. 

  Hai la Moara! Hai!

  Pana la Moara insa, va impartasim cu drag bucuria peisajelor de mai jos. Poate nu ati dispus de TIMP LIBER ca sa incheiati si dvs sezonul cu o partida de pescuit de timp iar o poveste pescareasca in imagini sa va bucure!




joi, 25 octombrie 2012

Nade folosite in ape curgatoare si statatoare



Nade folosite in ape curgatoare
Compozitia nadei
Cum se nadeste
Nada pentru:
Pamant lutos, tarate, miez de paine, mamaliga, balega de cal, toate bine framantate.
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.
Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
Pamant lutos, cartofi fierti, tarate, faina, framantate impreuna.
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.
Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
Pamant lutos, mamaliga, miez de paine, turta de canepa, sange inchegat de vita, balega de cal, framantate impreuna.
O ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand si in timpul pescuitului. Cateva cacoloase cat o
aluna.
Clean, rosioara, babusca,
obleti.
Pamant lutos, mamailga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa, rame
negre taiate bucati mici, framantate impreuna.
Se aseaza pe fundul vadului bulgari de marimea unei  gutui, cu 3-5 zile inainte de pescuit, de obicei seara, la aceeasi ora.
Crap, lin, platica.
Pamant lutos, turta de canepa, mamaliga, branza topita, grau fiert, si
framantat, rame de gunoi taiate in bucati, viermusi de carne. Se framanta impreuna.
Se fac 5-6 cocoloase de marimea unui mar si se aseaza pe fundul vadului,
seara in ajunul pescuitului.
Mreana.


Nade folosite in ape statatoare
Compozitia nadei
Cum se nadeste
Nada pentru:
Cartofi fierti, tarate, miez de paine, framantate impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul
pescuitului.
Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa,miez de paine, framantate
impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul
pescuitului.
Crap, caras, platica, rosioara,
babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa(pisata), rame negre taiate
in bucati mici. Se framanta impreuna.
Se aseaza pe fundul vadului,seara, 3-5 zile la rand, inaintede pescuit, cateva cocoloase de marimea unui ou.
Crap, lin, platica.
Mazare fiarta, miez de paine, mamaliga, framantate impreuna.
Seara, in ajunul de pescuit, cocoloase de marimea unui ou.
Crap.
Porumb moale, in floare, sau porumb (vechi) fiert.
In fiecare seara 2-4 zile inainte de pescuit.
Crap.
O sticla de un litru de grau bine fiert, un pumn de turta de canepa framantat si un pumn de miez de paine sau mamaliga. Se amesteca impreuna.
Se arunca in vad seara in
ajunul pescuitului.
Lin.

Articol preluat


Pescuitul stationar al pestilor mari

  Se stie ca pestii pasnici mari se prind aproape exclusiv cu lanseta, cu plumb greu sau momitor incarcat cu nada, pe fundul apei. Partide deosebit de atractive se pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum, trebuie sa recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos decat cel cu lanseta, in mare parte datorita faptului ca pescarul va sesiza toate fazele muscaturii din miscarile pe care le descrie pluta. Urmarirea atenta a plutei necesita cu siguranta un efort cu mult mai mare decat asteptarea ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune, semnalizand o eventuala muscatura. Insa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta pasionant.

  Pestii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana(ce atinge lungimi considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), si pescuitul in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4 metri lungime).

  Pescuitul la rubesiana este foarte eficace la pestii pasnici mari, acesta fiind de fapt scopul pe care il urmaresc fabricantii de vergi rubesiene. Elasticul interior al rubesienei sustine greutati diferite, in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu-se doua sau chiar trei elastice impletite. Principalul avantaj al acestui stil de pescuit consta in aceea ca montura este lansata cu precizie maxima in aceeasi zona, nadita abundent in prealabil. Distanta de pescuit este practic egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori este insuficient pentru a ajunge la locurile mai adanci, preferate de pestii mari.

  Pescuitul la sheffield are cateva puncte forte care uneori il fac mai eficient decat pescuitul la rubesiana. In primul rand, acest stil de pescuit permite lansari foarte lungi de pe mal, uneori la 30 metri. In lacurile mari si adanci, pestii respectabili ezita adesea sa se apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit la pluta numai sheffield-ul permite lansarea momelii acolo unde circula pestii mari. Un alt avantaj este acela ca, vara sau toamna tarziu, o zi de pescuit la rubesiana poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii pescarului de a sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este absolut pentru pescarul de sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile de baraj, adesea bogate in exemplare mari, numai pluta culisanta care se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.

  Pentru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru a nu afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna de cel putin 30 centimetri. In cazul pescuitului la sheffield, este neaparat necesara folosirea unei plute cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata de valuri. In afara grupului de plumbi principali, este recomandabil sa existe si plumbi intermediari, care sa poata fi eventual coborati langa ultimul plumb dinspre carlig, daca acesta nu este suficient pentru a imobiliza struna pe fund (pentru ca aici isi cauta hrana crapul, platica, babusca mare, linul). Exemplarele mari de pesti pasnici fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare a liniei nu trebuie sa le trezeasca neincredere fata de momeala. Astfel, un comportament prea putin natural al momelii, de pilda miscarea acesteia pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are decat darul de a speria pestii.

  In afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor strate de apa cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata, pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal diverse larve. De aici necesitatea lasarii strunei pe fundul apei. Imobilitatea perfecta a liniei, mai ales in conditii de vant puternic sau curenti de fund rapizi, este mai mult decit necesara. Pentru aceasta este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.

  Nadirea abundenta inaintea partidei de pescuit este poate cel mai important factor de care trebuie tinut cont in abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu cit granulatia nadei este mai mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari (lucru verificat stiintific, si datorat taliei gurii); totodata, o particula mare are un aport de energie mare, in consecinta ea va starni interesul pestilor mari. Selectarea particulelor mari de nada se face cu ajutorul unei site fine, care suprima particulele mici, inutile in cazul de fata. Un amestec bogat in lipide, proteine si glucide va fi mereu apreciat de exemplarele mari. De aceea toate fainurile grase, ca cea de arahide, sau zahazoase sunt foarte eficace. Adaugarea de turta de floarea-soarelui, de soia poate da rezultate foarte bune. Daca efectul de plutire a nadei poate in unele cazuri sa atraga si mai multi pesti in locul nadit, in cazul babustii efectul este invers, deoarece aceasta nu agreeaza compania pestilor mici, care o pot deranja. Deci, la babusca se foloseste o nada mai inchisa la culoare.

  Nadirea se face in functie de tipul apei. Pestilor mari, mai ales in lac, nu le place sa fie deranjati odata instalati la nada, si o singura bila de nada aruncata in cursul pescuitului ii poate pune definitiv pe fuga. De aceea este de preferat o nadire masiva la inceput (10, pana la 15 bile mari) si apoi pescuit fara nadire. O alternativa in cazul cand, dupa o anumita perioada, pestii totusi nu mai trag, este nadirea exclusiv cu viermusi, cu ajutorul unei prastii. In acest mod, perturbarea pestilor este minima. Pe de alta parte, pe rau, este imperios necesar uneori ca dupa fiecare “curgere “ a carligului cu momeala sa aruncam o mana de nada, mai ales in cazul pescuitului la platica. Tot pe rau, pescuind la babusca, pentru a selectiona exemplarele cele mai mari, ideal este sa facem o nadire cu o nada usoara, de suprafata, in care inglobam casteri (pupe de viermusi). Nada usoara va fi purtata de curent spre aval, antrenand babustile mici mult in josul raului, pe cind casterii vor cobori rapid spre fundul raului, atragand in amonte babustile mari.

  Culoarea nadei are o importanta primordiala, mai ales in ceea ce priveste pestii rapitori. Culorile deschise, intense permit selectionarea celor mai mari pesti. Colorarea unei zone a fundului apei in galben sau alta culoare deschisa, puternica face pestisorii mult mai vizibili pradatorilor pe acest fond deschis, si de aceea indivizii de talie mai mica se aventureaza aici mai rar decat cei mari.

  Trebuie recunoscuta eficacitatea aditivilor, fie ei lichizi (tip Aromix) sau praf. Intre acestia, vanilia ramane unul dintre cei mai folositi si mai eficace. Ideea de baza este ca, indiferent de aditiv, faptul ca acesta este dulce determina nada sa fie foarte apreciata de pestii mari, tot timpul sensibili la aportul energetic a ceea ce ingera.

  La un apetit mare…momeli mari! Nu ezitati sa propuneti pestilor mari momeli voluminoase, de exemplu un cocolos de pasta, un buchet de viermusi. Unele momeli sunt parca special adaptate pescuitului pestilor mari, cum este cazul ramelor, graului sau porumbului. In plus, se poate incerca combinarea unor momeli de culori diferite, de exemplu vierme si rima, care in acelasi timp ofera un contrast ce atrage pestii mari. Cind pestele trage, este de preferat sa ii dam ragaz sa inghita momeala decat sa intepam prea repede, riscand un rateu.

Articol preluat