Nade crap

Reteta I

  Compozitie: 

• 2kg porumb uscat, 
• 1 kg grau, 
• 1/2 kg boabe soia, 
• 1/2 kg seminte floarea soarelui, 
• 1/2 kg seminte canari sau pasari mici (optional), 
• 1 kg mazare la conserva, 
• cate 1/2 kg din urmatoarele: srot, malai, faina, 
• apoi un plic lapte praf (cred ca are 400-500grame) din cel ieftin, 
• un pachet pesmet si 
• unul de gris, 
• 1/2 kg zahar, 
• 5-6 oua, un borcan de miere. 

 Compozitia se imparte in doua:

• semintele si boabele se pun impreuna la inmuiat, bine amestecate (fara mazare!). Ideal 48 de ore, se poate si cu 24 de ore. Cele de floarea soarelui sunt waterproof si daca nada nu se leaga bine ai sansa sa le vezi plutind prin apa la aruncare. Eu de multe ori am renuntat la ele, dar reteta originala le includea. 
• Fainurile, zaharul si laptele praf se pot amesteca separat pana la omogenizare, evident fara oua si miere. 

  Cu o seara inainte scot semintele muiate intr-un lighean mai mare unde incep sa le amestec cu "fainurile" pe care le adaug treptat. Acum se adauga si mazarea cu tot cu zeama. Daca mai este nevoie, adaug apa din vasul unde au fost tinute la inmuiat dar, atentie, cu zgarcenie; scopul este sa se obtina o compozitie "umeda" nu una imbibata de apa. Se amesteca bine si se mai lasa ceva timp, poate fi o ora sau chiar doua pentru ca totul sa fie uniform umezit. Cel mai bine este sa se pastreze de-o parte o mica cantitate din amestecul cu faina, malai etc. care poate fi adaugat in caz ca iese o compozitie prea moale. Apoi se adauga mierea, ouale si evident se amesteca iarasi bine. Compozitia finala ideala trebuie sa arate asa: sa se vada bine boabele iar "liantul" dintre ele abia sa se ghiceasca. Si trebuie sa fie foarte tare si destul de lipicioasa. Eu momesc cu prastia si de aceea fac de seara guguloaie nu foarte mari pe care le pun separat intr-un lighean neacoperit.
  Daca mi-a iesit bine nada ele se mai intaresc peste noapte si pot fi usor aruncate fara sa se sfarame. O parte din nada o pastrez pentru arc. Se pune putina pe momitor, numai cat incape in interiorul arcului culisant.   Tot din aceeasi compozitie mai gauresc pe balta boabe de porumb pe care le pun pe fir. Oricum, una peste alta, am observat ca nada asta atrage mai ales cteno. Crapul romanesc a venit mai rar si atunci a venit la boiles.

Reteta II formula imbunatatita

Compozitie: 

• 2kg porumb uscat, 
• 1 kg grau, 
• 1/2 kg boabe soia, 
• 1 kg seminte canepa, 
• 1/2 kg seminte canari sau pasari mici, 
• 1 kg mazare la conserva, 
• cate 1/2 kg din urmatoarele: srot, malai, faina, 
• apoi un plic lapte praf (cred ca are 400-500 grame) din cel ieftin, 
• un pachet pesmet si 
• unul de gris, 
• 300-400 grame piper pisat, 
• 300-400 grame boia iute, 
• 1 kg zahar, 
• 5-6 oua. 

  Se fierb boabele separat, cele de canepa se fierb pana pleznesc. Se lasa la racit apoi se scurg de apa si se amesteca. Prafurile si fainurile se amesteca separat pana la omogenizare apoi se amesteca cu boabele fierte.
  Ideea este aceeasi, in nada finala trebuie sa se vada mai ales boabele din compozitie si mai putin "liantul". Se pare ca piperul si praful de boia sunt un puternic atractant. Daca mai e nevoie de apa evident se foloseste din cea ramasa de la fiertul boabelor.

  Constatarea prietenului meu a fost ca daca nadea cu boabe nefierte venea crapul si manca apoi facea o pauza mult mai mare pana sa manance iarasi. 

 Daca nadesti prea putin locul ai sanse mai putine sa atragi pestele, daca nadesti prea mult, crapul vine, mananca si pleaca. 

  Mierea am scos-o din formula pentru ca atragea foarte mult puiet.
Fir intins tututor!

Autor: Mircea Epure, 01.nov.2004

N.R.: Referitor la constatarea prietenului dvs, consider ca pauza intre mesele crapului au legatura mai mult cu problemele digestive pe care i le creeaza porumbul nefiert si mai putin cu nadirea in exces sau in cantitati prea mici. (Evident, si acestea influenteaza). Mai multe explicatii gasiti aici (http://www.hobaia.ro/amestecuri-de-cereale/):

Citez:

 PORUMBUL este o excelent nada si momeala pentru crap si niciodata acesta nu il va refuza . In varianta fiarta sau nefiarta crapul il va minca cu aceeasi pofta . Duritatea bobului de porumb nefiert va oferi selectivitate dar in acelasi timp va produce crapului tulburari in procesul de digestie , dureri de stomac ,etc . Acest fapt este foarte important de stiut pentru cei care vor sa-si organizeze paride mai lungi de pescuit . Un crap care maninca porumb uscat poate fii ulterior inactiv in hranire perioade lungi de timp .Cei care vor pescuii in concurs sau 3-4 zile de placere – si vor avea nevoie ca pestele sa manince pe patul lor de nada , constant , vor inmuia si fierbe porumbul . Inmuierea si fierberea boabelor inlesneste digestia acestuia de catre peste . Pescarii de Delta , pe bratele Dunarii , acolo unde se stie ca pestele maninca in bancuri tranzitorii pe patul nostru de nada , vor aprecia porumbul nefiert , care este mult mai natural prezentat crapului .