Invitatie

Daca esti pescar si vrei sa-ti povestesti aventurile Pe patul de nada te rog frumos sa ma contactezi. Motto: "Dintr-un om poti face un pescar, dar dintr-un pescar nu mai poti face un om. Pescuitul este un sport: acorda si pestelui o sansa ! Ceea ce se afla deasupra apei este pentru pescar. Ce e sub apa, e pentru peste!"

duminică, 28 octombrie 2012

Dril la Moara Vlasiei

Drill la Moara Vlasiei: 1 - Esuare la mal

Drill la Moara Vlasiei: 2 - Vecinul din dreapta a nadit cu mujdei

Drill la Moara Vlasiei: 3 - Vecinul din stanga nu mai da gres

Drill la Moara Vlasiei: 4 - Hakuyo isi incordeaza librele

Drill la Moara Vlasiei: 5 - Iar vecinul din stanga

La Moara Vlasiei: In Oct. 2012 cu Dan si Raul

  La inceputul saptamanii 22-28 Octombrie ne propuneam pt Sambata o iesire la pescuit cu care sa ne luam "La revedere" de  la sezonul de pescuit 2012. Asteptam sugestii de pe Facebook in privinta optiunilor: Doripesco Balta 6 (BV) sau Moara Vlasiei (IF). Parerile au fost impartite.

  NOTA: Premizele optiunilor erau: Solunarul era bun pt data de 29 (sapt urmatoare) iar pt Sambata, meteorologii prognozau ploaie pt Brasov, innorat la Moara Vlasiei si racirea vremii. Balta 6 tocmai ce a fost populata cu 800 de kg de ciortanasi, te costa 100 ron cu 10 Kg de peste inclus in pret. La MV: 100 ron pt 24 ore de catch & release (50 pt 12 ore, ziua) sau 100 ron pt 12 ore ziua cu 5 kg de peste inclus. Nu se punea problema de umplut frigiderele cu peste dar cu totii stim ca un  peste de pe balta e mai gustos decat cel din comert dar mai ales, bucuria plecarii, febra pregatirilor ...."Asta-i pohta ce-am pohtit"

  Gandindu-ne la cei 300 Km din Bv pana la Moara si la ipotezele meteo am optat in cele din urma la Balta 6. Dar am plecat de Vineri. Ne gandeam ca proaspetii ciortaneii care au populat balta nu aveau inca trasele de "fast-fooding"stabilite si ca halind bezmetici orice, ne vor oferi o distractie pe cinste. Aici, am nadit si le-am incercat de toate:  am prins doar o vreme rece cu un vant taios. Un coleg care pescuia intre niste craci la pop up de pruna a fost mai norocos si a scos pana la plecarea noastra cca 10 kg din 4 bucati. Am incercat si noi pruna ...nu a muscat. Frigul te rupea, un vant taios isi facea periodic aparitia,  pestele nu musca. Ce sa facem ? Ne-am intrebat noi pe la ora 16. 

  Hai la Moara! Hai!

 Ca sa intelegeti imaginile de mai jos, fac urmatoarele precizari:
  • Zona optima de pescuit: cat mai aproape de stuful de pe celalalt mal (daca te ajutau sculele si tehnica; Eu apar in poze doar cu o captura matinala deci, betele constituiau principalul neajuns iar tehnica de lansare lasa loc de imunatatire ....mereu) 
  • Am facut si o sesiune de long-casting: un "zapacit" frumos si-a propus "sa-l loveasca" pe paznicul de pe celalalt mal: si-a echipat lanseta cu un plumb ....si zbanggg; Hakuyo, ca asa il poreclesc pe fratele meu (dupa echipament) , novice in ale pescuitului ca si mine desi pasiunea o avem din copilarie, se ambitioneaza si rasuceste plumbul in jurul reflectorului de pe celalalt mal ; 
  • Ce usor: arunci pe celalalt mal si il rogi pe paznic sa iti planteze linia exact langa stuf! 
  • Prima lectie invatata aici: Daca renunrtam la naditor in favoarea plumbului si a unui saculet solubil + momeala aveam mai multe sanse sa ma apropii de stuf si sa eliberez mai multi crapani; 
  • Dupa poze urmeaza cateva concluzii, pertinente sper - sa nu le ratati !


Doripesco Balta 6 : In Oct 2012, cu Dan si Sorin

  La inceputul saptamanii 22-28 Octombrie ne propuneam pt Sambata o iesire la pescuit cu care sa ne luam "La revedere" de  la sezonul de pescuit 2012. Asteptam sugestii de pe Facebook in privinta optiunilor: Doripesco Balta 6 (BV) sau Moara Vlasiei (IF). Parerile au fost impartite.


  NOTA: Premizele optiunilor erau: Solunarul era bun pt data de 29 (sapt urmatoare) iar pt Sambata, meteorologii prognozau ploaie pt Brasov, innorat la Moara Vlasiei si racirea vremii. Balta 6 tocmai ce a fost populata cu 800 de kg de ciortanasi, te costa 100 ron cu 10 Kg de peste inclus in pret. La MV: 100 ron pt 24 ore de catch & release (50 pt 12 ore, ziua) sau 100 ron pt 12 ore ziua cu 5 kg de peste inclus. Nu se punea problema de umplut frigiderele cu peste dar cu totii stim ca un  peste de pe balta e mai gustos decat cel din comert dar mai ales, bucuria plecarii, febra pregatirilor ...."Asta-i pohta ce-am pohtit"

  Gandindu-ne la cei 300 Km din Bv pana la Moara si la ipotezele meteo am optat in cele din urma la Balta 6. Dar am plecat de Vineri. Ne gandeam ca proaspetii ciortaneii care au populat balta nu aveau inca trasele de "fast-fooding"stabilite si ca halind bezmetici orice, ne vor oferi o distractie pe cinste. Aici, am nadit si le-am incercat de toate:  am prins doar o vreme rece cu un vant taios. Un coleg care pescuia intre niste craci la pop up de pruna a fost mai norocos si a scos pana la plecarea noastra cca 10 kg din 4 bucati. Am incercat si noi pruna ...nu a muscat. Frigul te rupea, un vant taios isi facea periodic aparitia,  pestele nu musca. Ce sa facem ? Ne-am intrebat noi pe la ora 16. 

  Hai la Moara! Hai!

  Pana la Moara insa, va impartasim cu drag bucuria peisajelor de mai jos. Poate nu ati dispus de TIMP LIBER ca sa incheiati si dvs sezonul cu o partida de pescuit de timp iar o poveste pescareasca in imagini sa va bucure!




joi, 25 octombrie 2012

Nade folosite in ape curgatoare si statatoare



Nade folosite in ape curgatoare
Compozitia nadei
Cum se nadeste
Nada pentru:
Pamant lutos, tarate, miez de paine, mamaliga, balega de cal, toate bine framantate.
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.
Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
Pamant lutos, cartofi fierti, tarate, faina, framantate impreuna.
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.
Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
Pamant lutos, mamaliga, miez de paine, turta de canepa, sange inchegat de vita, balega de cal, framantate impreuna.
O ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand si in timpul pescuitului. Cateva cacoloase cat o
aluna.
Clean, rosioara, babusca,
obleti.
Pamant lutos, mamailga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa, rame
negre taiate bucati mici, framantate impreuna.
Se aseaza pe fundul vadului bulgari de marimea unei  gutui, cu 3-5 zile inainte de pescuit, de obicei seara, la aceeasi ora.
Crap, lin, platica.
Pamant lutos, turta de canepa, mamaliga, branza topita, grau fiert, si
framantat, rame de gunoi taiate in bucati, viermusi de carne. Se framanta impreuna.
Se fac 5-6 cocoloase de marimea unui mar si se aseaza pe fundul vadului,
seara in ajunul pescuitului.
Mreana.


Nade folosite in ape statatoare
Compozitia nadei
Cum se nadeste
Nada pentru:
Cartofi fierti, tarate, miez de paine, framantate impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul
pescuitului.
Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa,miez de paine, framantate
impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul
pescuitului.
Crap, caras, platica, rosioara,
babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa(pisata), rame negre taiate
in bucati mici. Se framanta impreuna.
Se aseaza pe fundul vadului,seara, 3-5 zile la rand, inaintede pescuit, cateva cocoloase de marimea unui ou.
Crap, lin, platica.
Mazare fiarta, miez de paine, mamaliga, framantate impreuna.
Seara, in ajunul de pescuit, cocoloase de marimea unui ou.
Crap.
Porumb moale, in floare, sau porumb (vechi) fiert.
In fiecare seara 2-4 zile inainte de pescuit.
Crap.
O sticla de un litru de grau bine fiert, un pumn de turta de canepa framantat si un pumn de miez de paine sau mamaliga. Se amesteca impreuna.
Se arunca in vad seara in
ajunul pescuitului.
Lin.

Articol preluat


Pescuitul stationar al pestilor mari

  Se stie ca pestii pasnici mari se prind aproape exclusiv cu lanseta, cu plumb greu sau momitor incarcat cu nada, pe fundul apei. Partide deosebit de atractive se pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum, trebuie sa recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos decat cel cu lanseta, in mare parte datorita faptului ca pescarul va sesiza toate fazele muscaturii din miscarile pe care le descrie pluta. Urmarirea atenta a plutei necesita cu siguranta un efort cu mult mai mare decat asteptarea ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune, semnalizand o eventuala muscatura. Insa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta pasionant.

  Pestii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana(ce atinge lungimi considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), si pescuitul in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4 metri lungime).

  Pescuitul la rubesiana este foarte eficace la pestii pasnici mari, acesta fiind de fapt scopul pe care il urmaresc fabricantii de vergi rubesiene. Elasticul interior al rubesienei sustine greutati diferite, in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu-se doua sau chiar trei elastice impletite. Principalul avantaj al acestui stil de pescuit consta in aceea ca montura este lansata cu precizie maxima in aceeasi zona, nadita abundent in prealabil. Distanta de pescuit este practic egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori este insuficient pentru a ajunge la locurile mai adanci, preferate de pestii mari.

  Pescuitul la sheffield are cateva puncte forte care uneori il fac mai eficient decat pescuitul la rubesiana. In primul rand, acest stil de pescuit permite lansari foarte lungi de pe mal, uneori la 30 metri. In lacurile mari si adanci, pestii respectabili ezita adesea sa se apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit la pluta numai sheffield-ul permite lansarea momelii acolo unde circula pestii mari. Un alt avantaj este acela ca, vara sau toamna tarziu, o zi de pescuit la rubesiana poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii pescarului de a sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este absolut pentru pescarul de sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile de baraj, adesea bogate in exemplare mari, numai pluta culisanta care se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.

  Pentru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru a nu afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna de cel putin 30 centimetri. In cazul pescuitului la sheffield, este neaparat necesara folosirea unei plute cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata de valuri. In afara grupului de plumbi principali, este recomandabil sa existe si plumbi intermediari, care sa poata fi eventual coborati langa ultimul plumb dinspre carlig, daca acesta nu este suficient pentru a imobiliza struna pe fund (pentru ca aici isi cauta hrana crapul, platica, babusca mare, linul). Exemplarele mari de pesti pasnici fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare a liniei nu trebuie sa le trezeasca neincredere fata de momeala. Astfel, un comportament prea putin natural al momelii, de pilda miscarea acesteia pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are decat darul de a speria pestii.

  In afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor strate de apa cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata, pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal diverse larve. De aici necesitatea lasarii strunei pe fundul apei. Imobilitatea perfecta a liniei, mai ales in conditii de vant puternic sau curenti de fund rapizi, este mai mult decit necesara. Pentru aceasta este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.

  Nadirea abundenta inaintea partidei de pescuit este poate cel mai important factor de care trebuie tinut cont in abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu cit granulatia nadei este mai mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari (lucru verificat stiintific, si datorat taliei gurii); totodata, o particula mare are un aport de energie mare, in consecinta ea va starni interesul pestilor mari. Selectarea particulelor mari de nada se face cu ajutorul unei site fine, care suprima particulele mici, inutile in cazul de fata. Un amestec bogat in lipide, proteine si glucide va fi mereu apreciat de exemplarele mari. De aceea toate fainurile grase, ca cea de arahide, sau zahazoase sunt foarte eficace. Adaugarea de turta de floarea-soarelui, de soia poate da rezultate foarte bune. Daca efectul de plutire a nadei poate in unele cazuri sa atraga si mai multi pesti in locul nadit, in cazul babustii efectul este invers, deoarece aceasta nu agreeaza compania pestilor mici, care o pot deranja. Deci, la babusca se foloseste o nada mai inchisa la culoare.

  Nadirea se face in functie de tipul apei. Pestilor mari, mai ales in lac, nu le place sa fie deranjati odata instalati la nada, si o singura bila de nada aruncata in cursul pescuitului ii poate pune definitiv pe fuga. De aceea este de preferat o nadire masiva la inceput (10, pana la 15 bile mari) si apoi pescuit fara nadire. O alternativa in cazul cand, dupa o anumita perioada, pestii totusi nu mai trag, este nadirea exclusiv cu viermusi, cu ajutorul unei prastii. In acest mod, perturbarea pestilor este minima. Pe de alta parte, pe rau, este imperios necesar uneori ca dupa fiecare “curgere “ a carligului cu momeala sa aruncam o mana de nada, mai ales in cazul pescuitului la platica. Tot pe rau, pescuind la babusca, pentru a selectiona exemplarele cele mai mari, ideal este sa facem o nadire cu o nada usoara, de suprafata, in care inglobam casteri (pupe de viermusi). Nada usoara va fi purtata de curent spre aval, antrenand babustile mici mult in josul raului, pe cind casterii vor cobori rapid spre fundul raului, atragand in amonte babustile mari.

  Culoarea nadei are o importanta primordiala, mai ales in ceea ce priveste pestii rapitori. Culorile deschise, intense permit selectionarea celor mai mari pesti. Colorarea unei zone a fundului apei in galben sau alta culoare deschisa, puternica face pestisorii mult mai vizibili pradatorilor pe acest fond deschis, si de aceea indivizii de talie mai mica se aventureaza aici mai rar decat cei mari.

  Trebuie recunoscuta eficacitatea aditivilor, fie ei lichizi (tip Aromix) sau praf. Intre acestia, vanilia ramane unul dintre cei mai folositi si mai eficace. Ideea de baza este ca, indiferent de aditiv, faptul ca acesta este dulce determina nada sa fie foarte apreciata de pestii mari, tot timpul sensibili la aportul energetic a ceea ce ingera.

  La un apetit mare…momeli mari! Nu ezitati sa propuneti pestilor mari momeli voluminoase, de exemplu un cocolos de pasta, un buchet de viermusi. Unele momeli sunt parca special adaptate pescuitului pestilor mari, cum este cazul ramelor, graului sau porumbului. In plus, se poate incerca combinarea unor momeli de culori diferite, de exemplu vierme si rima, care in acelasi timp ofera un contrast ce atrage pestii mari. Cind pestele trage, este de preferat sa ii dam ragaz sa inghita momeala decat sa intepam prea repede, riscand un rateu.

Articol preluat

Calendarul pescarului

  Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.). In anii cu clima normala pot fi luate in consideratie indicatiile acestui calendar.


  IANUARIE
  Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima corespunde lui T = 4 C, deci "apa grea" este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.

  • Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
  • Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta;
  • Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame;
  • Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca; 
  • Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund;
  • Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
  • Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere;
  • Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
  • Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
  • Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai mult in acelasi loc.
  La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.


  FEBRUARIE
   In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.

  • Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie;
  • Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
  • Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
  • Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
  • Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
  • Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
  • Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
  • Pentu scobar si salau - idem ianuarie;
  La mare se pot pescui guvizi.


  MARTIE
  Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului, limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite. Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat.

  • La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;
  • Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga, paine);
  • Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. La lanseta cu naluci mici, de preferat rotative;
  • Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si in aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule) pe fund, la apa putin adanca;
  • Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la nivelul normal. Uneori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita;
  • Mreana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita;
  • Rosioara- catre fund, cu libelule si viermusi;
  • Scobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine;
  • Somnul de talie mica la rama;
  • Salaul -cu peste viu, destul de frecvent;
  • Stiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet;
  • Vaduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori;
  La mare - guvizii.


  APRILIE
  In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.

  • Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta;
  • Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);
  • Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
  • Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la mamaliga;
  • In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;
  • Mreana prefera inca branza topita;
  • Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
  • De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
  • Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
  • La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
  • Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -cu naluci.
  La mare - guvizi.


  MAI
  In aceasta luna pescuitul este de regula oprit.
  La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.


  IUNIE
  In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.
  • Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala la marginea suvoaielor;
  • Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine, mamaliga);
  • Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei, precum si la naluci, catre suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii apei;
  • Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
  • Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
  • Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere (momeala indicata pina in septembrie);
  • Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
  • Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
  • Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
  • Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
  • Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara;
  • Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
  • Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi.
  La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.


IULIE
  In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei. La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace.
  • Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub arbori, de pe mal;
  • Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau, viermisori si libelule;
  • Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative;
  • Carasul- la rame rosie, mamaliga;
  • Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de rusalii, racusori, rame albe sau negre;
  • Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni;
  • Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat;
  • Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant;
  • Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga;
  • Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
  • Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
  • Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
  • Linul- la coada de rac, rame groase de pamant;
  • Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei;
  • Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
  • Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in rauri;
  • Salaul- la peste viu si la bucata de peste;
  • Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci;
  • Mihaltul- rar, in bulboane, la fund;
  • Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.
La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.


  AUGUST
  Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare.
  • Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala;
  • Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
  • Bibanul si stiuca - idem luna iulie;
  • Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
  • Cega - idem iulie;
  • Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
  • Crapul - idem iulie;
  • Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc;
  • Mihaltul - idem iulie;
  • Mreana - la cuburi de branza si la greier;
  • Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
  • Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.
  La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie.


  SEPTEMBRIE
  Una dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala.
  • Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste;
  • Babusca incepe sa prefere libelula si viermusii;
  • Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative;
  • Carasul-la rama, viermusi, mamaliga;
  • Cega - idem iulie;
  • Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte, fructe;
  • Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada favorabila dupa amiaza;
  • Linul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi;
  • Lipanul - cu muste scufundate;
  • Mihalt - ca in lunile precedente;
  • Mreana - branza topita, greieri; se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori;
  • Morunasul -prefera ramele;
  • Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste;
  • Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine;
  • Scobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite;
  • Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori;
  • Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame;
  • Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii;
  • Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative;
  La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii; incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta, folosind ca momeala hamsia.


  OCTOMBRIE
  Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.
  • Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative;
  • Babusca si obletul la viermusi si libelule;
  • Bibanul la rame si naluci;
  • Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga;
  • Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita;
  • Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale;
  • Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate;
  • Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule;
  • Rosioara prefera viermusi, libelule;
  • Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale;
  • Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame;
  • Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent;
  • Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci;
  • Vaduvita - idem septembrie;
  La mare  - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.


  NOIEMBRIE
  In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
  • Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
  • Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
  • Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
  • Scobarul - ca in octombrie;
  • Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.
  La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.


  DECEMBRIE
  Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.
  • Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi;
  • Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
  • Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi;
  • Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine;
  • Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
  • Scobarul- ca in noiembrie;
  • Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent.
  La mare - guvizi.


CONCLUZII:
  1.   Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
  2. Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
  3. De la an la an pot fi intalnite si abateri de la datele prezentate mai sus, dar cazurile raman totusi in categoria exceptiilor.


Influenta astrelor asupra pestilor
  1. Cele mai bune zile de pescuit sunt in perioada de Luna Noua sau Luna Plina! Cu cat ne aflam mai aproape de aceste momente, sansele pentru o partida buna cresc simtitor!
  2. Cea mai buna luna pentru pescuit, in care efectul mareeic este cel mai mare datorita micsorarii distantei pamantului fata de soare, este in luna Iunie.
  3. Perioadele de timp in care sansele se maresc, este in apropierea orelor sunare ( 2 ore dupa inceputul Solunarei Majore, respectiv 1 ora dupa Solunara Minora).
  4. Daca aceste momente coincid cu rasaritul si apusul soarelui, sansele se maresc simtitor, mai ales daca sunt in perioada de luna plina sau luna noua. Succesul maxim poate avea loc daca aceste momente coincid si cu rasaritul/apusul lunii !!! Aceste perioade sunt proprii recordurilor.

  Dar aceste tabele nu reprezinta o cutuma. Oricine stie ca sunt si alti factori care determina sansele in pescuit. O racire brusca a vremii determina o inactivitate in hranirea pestilor si deplasarea acestora spre locuri mai adanci. Nu mai vorbim si de calitatea apei, aceasta fiind un factor hotarator in prezenta pestilor.... Daca presiunea atmosferica stagneaza, sau este in crestere, fiind combinata si cu o temperatura favorabila ( temperatura ambianta cu cca 1-5 grade mai mare ca cea a apei) un raspuns pozitiv al pestilor in peroadele solunare este asteptat.

Articol preluat

miercuri, 24 octombrie 2012

Auzul si vazul pestilor

  De multe ori avem surpriza sa fim atentionati de pescari sa nu facem zgomot sau sa ne ferim sa nu fim vazuti de pesti. Daca noi vedem un peste, ne vede oare si el pe noi ?
  Vizibilitatea in apa depinde de transparenta acesteia. Primavara, cand razele soarelui incep sa patrunda mai adanc in apa, se dezvolta numeroase specii de microorganisme si plante care coloreaza apa intr-un verde cenusiu care reduce vizibilitatea. Din acest motiv, pestii in general sunt miopi, neavand nevoie sa vada la distante mari. 
  Intr-o apa limpede, distanta la care poate sa vada un peste poate sa varieze intre 6-8 m. Odata ce apa isi pierde din limpezime aceasta distanta nu depaseste 1-2 m fiind distinse doar formele. Pe de alta parte este cunoscut ca diferenta de densitate dintre aer si apa este foarte mare, aparand fenomenul de refractie ce micsoreaza unghiul optic; astfel corpurile aflate pe mal se vad din apa cu circa 30 % mai mici. De remarcat ca pestele sesizeaza mai degraba corpurile aflate in miscare decat pe cele stationare datorita acuitatii vizuale scazute a acestora, mai ales pe timpul verii. 
  
  Cat ii priveste pe oameni, obstacolele date de interfata apa-aer si reflexiile puternice ale luminii pe aceasta pot fi depasite intr-o oarecare masura folosind ochelarii polaroizi, care au lentilele special tratate astfel incat sa permita separarea si filtrarea razelor solare polarizate vertical si orizontal, reducand de regula componenta verticala. Verificarea acestor ochelari se poate face simplu privind un afisaj cu cristale lichide, observandu-se
disparitia imaginii prin rotirea ceasului cu 90 grade intr-un plan normal la directia privirii. 

  Trebuie sa subliniem ca anumite specii de pesti sunt nyctalopi (somn, platica, salau...), care pot sa vada bine si in ape intunecate. O acuitate vizuala mai buna o au pestii rapitori, mai ales cei ce vaneaza in ape transparente. Recordul, la capitolul acuitate vizuala, il detine cleanul in apele limpezi.

  Concluzia finala este aceea ca pestele nu poate vedea un pescar la distante de peste 7-8m, aflat pe mal, nefiind necesara camuflarea speciala a acestora. Pentru pescuitul in ape limpezi, mai ales la clean, camuflajul se poate dovedi foarte util.

  Daca pestii nu vad foarte bine inseamna ca au auzul dezvoltat ? Ei comunica prin infrasunete si ultrasunete. Sunt numeroase speciile de pesti care sunt atrase de zgomote de anumite frecvente (cloncul pentru somn). Acest mod de a comunica este foarte interesant dar putin studiat. Orice studiu privind auzul pestilor trebuie sa aiba in vedere diferenta dintre viteza sunetului in apa si respectiv in aer, aflate intr-un
raport de 4:1. 
  Tinand cont de interfata apa-aer care actioneaza ca un reflector, s-a constatat ca, atunci cand vorbim, energia vibratiilor (sunetul) se pierde intr-o mare masura fiind tranformate in unde de suprafata si nu transversale (care ajung la peste). Din acest motiv pestii nu ne aud cand vorbim. In contrast cu acest lucru, sunetul produs prin lovirea unor obiecte aflate in apa (barca, suportul pentru lansete, trantirea pe mal a unor obiecte grele) sunt percepute mult mai usor de pestii aflati uneori la distante mari datorita vitezei mari de propagare a sunetului in apa. Multi pescari nu au sesizat diferenta, considerand ca atunci cand vorbesc pe ton normal fug pestii, ceea ce este de cele mai multe ori gresit.

Dumitru Georgica, mai 2001

Nade si momeli

 Dupa cum am vazut in celelalte doua capitolele dedicate pescuitului crapului, crapii sunt omnivori si au preferinte alimentare in functie de sezon. De la aceasta regula face exceptie: 
  • Amurul, acesta avand predilectie pentru hrana de natura vegetala. 
  • Tot in categoria exceptiilor mai fac parte Fitofagul si Novacul (crapi chinezesti) care consuma numai plancton de natura vegetala respectiv animala, acestia neputand fi capturati prin mijloace specifice pescuitului sportiv decat in mod accidental motiv pentru care nu vom insista prea mult asupra lor.
  Nadele au rolul de a atrage si a mentine pestii in zona in care pescuim si sunt constituite, de regula, din amestecuri de seminte (soia, grau, porumb, canepa etc. intregi sau macinate), aluat, arome, coloranti, continand uneori si cantitati moderate de rame, viermusi albi.
  Nada este bine sa fie aleasa corelat cu momeala utilizata si nu intamplator. Intotdeauna trebuie avut in vedere ca nada sa fie aleasa cu grija in functie de sezon, de caracteristicile lacului, de hrana naturala oferita de lacul in cauza.

  Momeala are rolul de a atrage pestele si de al determina sa inghita acul. Aceasta este fixata
prin intermediul unor fire auxiliare, denumite uneori "fir de par", sau se fixeaza direct pe ac. La fel
ca si nada, momeala optima se alege tinand cont de sezonul de pescuit, de caracteristicile lacului si
de hrana naturala oferita de lac.
  Un lucru mai putin stiut de pescari este ca insasi PHul apei joaca un rol important in alegerea sau prepararea nadei optime:
  • Intr-un iaz bogat in calciu (PH ridicat) si deci si in hrana, nadele bogate in aminoacizi sunt putin eficace. Buletele "sarace", pe baza de gris, cu o aroma simpla ca atractant, reprezinta alegerea inteleapta pentru acest caz. O nada simpla si clasica cu o aroma si putin ulei volatil devine usor acida. 
  • Intr-o apa cu PHul 7-7.5 aceasta diferenta prezinta interes pentru crap. 
  • In cazul apei dure (PH 8.5), nada de mai sus devine prea acida pierzandu-si atractivitatea ca urmare a gradientului ridicat de aciditate (diferenta mare de aciditate). In acest caz vom pune in nada putin carbonat de calciu sau coaja de ou care au rolul de a diminua aciditatea nadei. A se intelege aici ca problema este valabila atat pentru nada cat mai ales pentru momeala, cazul reprezentativ buletele.

  Aciditatea apei poate fi masurata cu reactivi sau se poate estima "la ochi"
  • o apa cu alge pline de cochilii de scoici si melcisori este in general calcaroasa, unde crapii cresc repede si unde intalnim exemplare mari. Aici ne vom feri sa utilizam nade acide. 
  • Din contra, in cazul unei ape cu PH sub pragul lui 7, pescuitul este mult mai usor de practicat, fiind mai putina hrana. In acest caz crapii raspund mai usor la nadele imbogatite cu aminoacizi, ulei de peste, faina animala (de oase), vitamine. 
  Repet, in apele bogate in hrana, aceasta nada acida nu prezinta interes deosebit pentru crap. Am facut un experiment in cateva randuri:

  1. intr-o balta cu apa cu PH ridicat, am pescuit in conditii identice cu un bulete acid si unul simplu. Scorul de 4/9 in favoarea buletelui simplu a demonstrat teoria PHului.
  2. Cu ani in urma un pescar mai in varsta a pescuit langa mine folosind ca nada mamaliga ramasa de la masa. Eu aveam mamaliga speciala, indulcita, colorata si aromata. Numai ca mamaliga mea mi-a adus un crap de 1 kg pe cand vecinului, om simplu de tara, i-a adus 3 bucati la 3-8kg/buc..
  Momelile si nadele pentru pescuitul crapului se impart in doua grupe importante, conform
prezentarii din tabelul urmator:




  Atunci cand momelile individuale nu dau rezultatele scontate, se recomanda utilizarea acestora in diverse combinatii (carcalete). Cel mai des se foloseste combinatia dintre o momeala vegetala si una animala (ex. mamaliga cu rama sau viemusi, cocolosul cu rama sau viermusi) si uneori rame si viermusi impreuna.
  Asa cum s-a amintit in repetate randuri, momeala se alege in functie si de caracteristicile lacului (hrana naturala, PHul apei, natura fundului bazinului, hidrodinamica apei...) respectiv de anotimpul in care pescuim.  Niciodata nu vom obtine satisfactii daca nu tinem cont de aceste observatii.

 In continuare vom prezenta cateva retete de preparare/conservare a principalelor momeli de origine vegetala.

Porumbul
  Este, prin excelenta, cea mai raspandita momeala pentru crap avand in acelasi timp si o eficacitate extrem de ridicata. Pe langa faptul ca porumbul este preferat de toti crapii, pretul acestuia este foarte redus iar utilizarea sa ca  momeala este cat se poate de simpla. Porumbul se poate folosi in forma naturala (porumb de lapte sau uscat) sau prelucrat prin fierbere/conservare.
  Porumbul crud (de lapte) este foarte eficient si se poate procura in perioada iulie-august, perioada de la formarea bobului si pana la uscare. Pentru a avea la dispozitie porumb crud si in alt sezon decat cel al verii, se colecteaza boabele crude si apoi se conserva prin congelare.
  Porumbul uscat este foarte eficient in special in cazul exemplarelor medii si mari de crap. Acesta se poate fixa de carlig cu ajutorul unui fir subtire ("fir de par") trecut prin boaba gaurita, operatiune care necesita ceva experienta si rabdare. Operatia este mult simplificata daca boaba este fiarta; insirarea boabelor fierte pe "firul de par" (fir de nylon, ata, par de cal ...) se poate face rapid, cu un ac simplu de cusut. 
  Porumbul fiert mai prezinta avantajul ca se poate fixa direct in carligul de pescuit. Prin adaugarea unei arome in apa, in timpul fierberii sau conservarii, porumbul devine o momeala foarte atractiva pentru crap.
Porumb fiert, gata preparat, puteti cumpara direct din magazinele de specialitate. Oferta este deosebit de generoasa fiind comercializate conserve cu diferite arome: de miere, de vanilie, de anason, de ciocolata etc.   Cel mai eficient, dupa parerea multor pescari cu experienta, ar fi porumbul cu aroma de anason. Dar ce facem daca dorim sa folosim cantitati mai mari de porumb fiert ca nada in amestec cu alte ingrediente ? Costurile ar putea sa fie mult mai ridicate ! Solutia ar fi sa-l preparam chiar noi.

  O reteta de mare succes in prepararea boabelor de porumb fiert este urmatoarea: se sorteaza
boabele de porumb cu ajutorul unei site. Boabele sortate se pun intr-un vas, de preferinta din inox. Peste boabe se adauga apa, in cantitate cam de doua ori cat cea de boabe. Pentru a creste atractivitatea boabelor se pot adauga si o serie de arome sub forma de uleiuri volatile sau plante aromate (seminte de canepa, anason ... ) adaugate in timpul fierberii. Este bine sa adaugam si putina miere sau zahar in apa in care fierbe porumbul. Boabele se fierb la foc mic timp de cca. 1 1/2 pana la 2 ore, in vasul permanent acoperit. Dupa acest timp se opreste focul lasand boabele sa se raceasca odata cu apa. In acest fel boabele fierte se umfla fara sa se sparga. 
 Boabele "explodate" nu se folosesc la pescuitul crapului dar pot servi ca nada sau momeala pentru platica, babusca si caras. Ca arome pot fi folosite uleiurile volatile, Scopex, Aromex, mierea etc. Nu exista restrictii din punct de vedere al soiului de porumb folosit ca momeala insa eu prefer soiul de porumb "mocanesc" care
prezinta o boaba neteda, lucioasa, de culoare rosiatica si care prin fierbere se umfla bine fara sa crape. 
  In alte tari creste un soi de porumb cu boaba uriasa, foarte bun pentru pescuit si care se comercializeaza si la noi sub forma de conserve. 
  De retinut ca atunci cand boabele se pun direct in carlig: 
  • numarul optim de boabe prinse in carlig este de 2-3, in functie de marimea acestora si de numarul carligului (deschiderea sa); intotdeauna trebuie sa retinem ca varful carligului trebuie sa fie liber, putin iesit din ultima boaba, altfel existand pericolul ca boabele sa impiedice carligul sa intepe pestele. Carligele se vor lega de linie cu fir textil de 0.2-0.25 mm grosime si o lungime de circa 10 cm lungime.
  •  Pe firul textil se pot insera inca 3-5 boabe, alaturi de cele prinse in carlig. De retinut ca primavara, la pescuitul ciortanului, se pot obtine rezultate superioare daca boabele sunt decorticate (se indeparteaza coaja).
  Ca nada de o eficienta extraordinara mentionam boabele de porumb prajite in emulsii cu ulei de usturoi, care atrag si mentin pe loc si pe cei mai pretentiosi crapi. Acest tip de nada este mai putin cunoscuta si utilizata de catre pescari.
  
Graul
  Este o samanta excelenta, foarte eficienta pentru crapi, desi adesea omisa de crapisti. Este foarte eficienta in special primavara, cand crapii prefera alimentele mici si moi. Nadirea cu grau, fiert sau nu, atrage si pesti mai mici care sunt urmati de crapi. Zgomotul de la impactul boabelor de grau cu apa atrage si  stimuleaza crapii din zona. Singurul dezavantaj este ca graul atrage foarte multa albitura, care uneori ne sacaie prea mult.


Cartoful
  Este o momeala care, sub forma de cubulete de diferite marimi si conservate in saramura, ne poate aduce capturi impresionante, in special cand celelalte momeli (porumb, bulete...) nu dau roade. Totusi, nu recomandam cartoful ca o momeala foarte eficienta ci mai degraba ca o alternativa pentru perioadele cand crapii nu consuma momelile traditionale.

Buletele (Boiles)

  Fara indoiala, buletele reprezinta cea mai complexa momeala utilizata la pescuitul crapului, putand avea o gama foarte larga de marimi, culori, gust, miros si chiar densitate, caracteristici care
nu pot fi obtinute la alte tipuri de momeli, cum ar fi semintele, de exemplu. O caracteristica foarte importanta a buletelor este aceea de a permite alegerea selectiva a speciilor de pesti pe care dorim
sa-i pescuim, evitand astfel trasaturile sacaietoare ale altor "nepoftiti" (platica, carasul...). Si ca sa reamintim ca o momeala buna trebuie sa fie usor de digerat, buletele este realizat pe baza de paste fainoase, preparate prin fierbere, deci usor digerabile. Astfel, un bulet realizat dintr-un aluat bun va fi digerat in maximum 3 ore fata de unul cu componente brute (seminte) care poate necesita un timp de circa 5-6 ore pentru o digerare completa, ciclul de hranire fiind redus in primul caz la jumatate, iar crapul va manca mai des. O alta caracteristica importanta a buletelor este consistenta. Se considera ca un bulete de calitate trebuie sa aiba o consistenta care sa-i asigure o rezistenta corespunzatoare in timpul lansarii si sa reziste in apa mult timp, fara a se inmuia si apoi dezintegra in apa; cand crapul musca buletele, acestea trebuie sa se sparga fara efort prea
mare, moment in care se elibereaza un norisor de arome ce nu-i va permite crapului sa plece fara a consuma momeala.
  Primavara, buletele pot fi ceva mai moi. Alegerea compozitiei optime a buletelui trebuie sa se faca in functie de sezon, de PHul apei, de specia de crap urmarita etc.
  Principalele ingrediente ale buletelor sunt, in ordinea preferintelor:
  • faina de soia, 
  • faina de orez, 
  • proteinele de lapte, 
  • faina de peste, 
  • faina de grau, 
  • faina de porumb etc.. 
  Soia si faina de peste proaspata dau rezultatul cel mai spectaculos aproape pentru toate speciile de crap. Pentru a usura realizarea buletelor se pot utiliza cu mare succes amestecurile STAR BAITS care permit obtinerea oricarui tip de bulete. Cele mai bune rezultate am obtinut cu Protein Mix si Fish Mix, proportia celor doua componente fiind variabila de la un anotimp la altul. Aceste amestecuri contin printre altele si elemente solubile care sporesc atractivitatea momelei, similar aromelor. O remarca foarte importanta este ca buletele trebuie sa fie proaspete pentru a da rezultatul scontat, adica marele crap. Un bulete vechi este deseori ocolit de crapii experimentati.
  
  In continuare va prezentam urmatoarele retete de bulete, preluate din literatura de specialitate si incercate de noi cu succes in decursul ultimilor doi ani. Desi pregatirea prin mijloace proprii a buletelor nu este prea simpla, marele avantaj consta in prospetimea garantata a acestora.



  Obs: toate semintele si germenii mentionati in retetele de mai sus se macina inainte de prepararea aluatului. La un kg de mixtura se adauga de la 5 la 10 oua proaspete. 
  


  Modul de preparare este urmatorul: se amesteca ingredientele timp de 15-20 min. dupa care se lasa aluatul la dospit tot cam 15-20 min.. Acesta trebuie sa aiba o consistenta nu prea moale dar nici prea dura si nu trebuie sa fie lipicios.
  Dupa aceasta operatie are loc modelarea buletelor fie manual, similar
prepararii perisoarelor, fie cu ajutorul unor forme speciale similare celor
prezentate in figura alaturata. Buletele se fierb si apoi se aseaza pe o panza
pentru a se usca. Marimea buletelor variaza de la 8 mm (microbulete) la 35 mm (bulete Jumbo).
  Cele mai spectaculoase capturi au fost prinse, in cele mai multe cazuri, cu ajutorul buletelor medii 18-20 mm care se pot lega de carlig (1 sau 2 bucati) cu ajutorul unui fir ca in figura alaturata. 

  Firul  utilizat poate fi un fir dentar. In cazul buletelor foarte mari, frecvent au loc rateuri datorita "mascarii" carligului de catre bulete.
  Pentru a realiza bulete aromate, gama de arome Star Baits este foarte potrivita.  De mentionat ca atunci cand buletele simple nu dau rezultate, se recomanda utilizarea aromelor in combinatie cu solventi, acizi organici, aldehide de fructe
  Inainte de lansare, dupa caz, putem folosi aromele tip spray. Cand nada este aruncata in cantitati mici se recomanda supradozarea buletelor cu arome. Daca nadim din abundenta atunci vom fi mai economi cu aromele. 
  Ori de cate ori avem ocazia, nu trebuie sa omitem din reteta si o mica doza de zahar, ca atractant. Rezultate remarcabile putem obtine adaugand la reteta: 
  • uleiuri volatile de usturoi (foarte eficient), 
  • coriandru, 
  • canepa, 
  • anason, 
  • chimen, 
  • menta, 
  • lamaie. 
  • Uleiurile pure precum Complex Oil sunt de asemenea destul de eficiente. 
  Uleiurile se introduc in compozitia aluatului, la preparare, sau se pot folosi la umectarea buletelor inainte de lansare. Tensiunea superficiala foarte mare face ca uleiurile sa fie absorbite foarte rapid in masa buletelor. Trebuie mentionat ca uleiurile volatile sunt foarte concentrate astfel ca poate fi suficienta pentru aromare si o cantitate echivalenta cu 3-4 picaturi/kg de aluat. In literatura de specialitate straina se mentioneaza cazul unui campion mondial de pescuit la crap care umecta buletele in tuica naturala. Se pare ca aroma alcolului, in general, este agreata de crap; totodata, alcolul (tuica) favorizeaza descompunerea lenta a stratului superficial al buletelui care difuzeaza lent in apa atragand pestii. In lipsa uleiurilor putem folosi si ierburile si semintele aromatice. 
  Personal folosesc cu bune rezultate leusteanul, anasonul, coriandrul, menta, seminte de canepa. Reamintim ca, in apele foarte bogate in hrana, buletele simple pot fi uneori mult mai eficace decat cele puternic aromate.
  
  Culoarea buletelor nu este esentiala dar este bine sa fie in ton cu aroma (bulete cu miros de peste - culoare
maro etc.). In apele intunecate culorile deschise pot da rezultate bune. 

  O categorie aparte de bulete o reprezinta buletele solubile. Acestea se folosesc cu randament bun primavara si iarna; vara sunt la fel de preferate dar atrag "albitura" care le pot consuma inainte de venirea
crapilor. Buletele solubile se pot prepara din acelasi aluat ca si celelalte dar uscate, fara a fi fierte sau, dupa preferinta, se pot fierbe cel mult 1-3 minute. Pentru cele nefierte, in reteta oualele se inlocuiesc cu lapte praf.    
  Atentie ! Aceste bulete pot da rezultate satisfacatoare si bune la pescuitul fitofagului (in special crapul Novac).
  
  In cazul lacurilor cu fundul acoperit de vegetatie sau cu strat gros de noroi, utilizarea unor
bulete flotante, plutitoare, poate fi salvatoare. Acestea se realizeaza in conditii mai speciale utilizand mixturi cu granulatie fina, bogate in proteine de lapte. Mix Flottant Star Baits si Protein Mix, cernute fin, reprezinta varianta cea mai indicata. Buletele flotante bine realizate pot rezista in apa si 24 de ore. Dupa caz, buletele flotante pot fi incarcate cu mici fire de plumb astfel incat densitatea echivalenta sa fie apropiata sau putin mai mare decat cea a apei.
  
  In continuare prezentam doua retete de bulete clasice, apartinand unor campioni mondiali de
pescuit la crap, retete care au la baza produsele firmei Sensas.



  Primavara putem folosi reteta de toamna dar fara fierbere, ci doar uscare 5 zile in aer liber. In ultima instanta, cand nu reusim sa realizam un bulete de calitate, sau cand timpul nu este generos cu noi, putem achizitiona buletele din comert. Rezultatele cele mai bune le-am inregistrat cu buletele produse de Sensas, cu conditia ca acestea sa nu fie prea vechi.
  Ca un ultim sfat, retetele recomandate de noi sunt verificate cu bune rezultate pe balti din zona Bucurestiului dar suntem convinsi ca pot fi imaginate mult mai multe combinatii, unele poate chiar mai eficiente, totul depinzand de inspiratia fiecaruia.

  Mamaliga
  Mamaliga este nada/momeala cu cea mai larga utilizare in pescuitul sportiv. Aprecierea acestei nade se datoreaza in primul rand usurintei cu care este realizata dar si rezultatelor remarcabile obtinute in pescuitul mai multor specii de pesti dintre care amintim carasul, platica, albitura si nu in ultimul rand crapul.
  Mamaliga pentru nada
  Pentru a pregati o mamaliga pentru nadire nu avem nevoie decat de malai, de preferat extra, si de apa. Se pune apa la fiert intr-un tuci de fonta, cu 2-3 maini de malai in ea si se lasa la fiert pana da in clocot. Apoi adaugam cam jumatate din cantitatea de malai necesara, ajustandu-se cantitatea de apa astfel incat compozitia sa fie putin vascoasa. Dupa caz, vom adauga colorant alimentar rosu sau galben (sofran), arome, indulcitor (zahar, miere), seminte de in, floarea soarelui etc., prajite si macinate. Se amesteca cat mai des pana cand compozitia este bine fiarta. 
 In continuare vom adauga treptat si vom amesteca bine si restul de malai pana se obtine mamaliga de consistenta dorita. Mamaliga se va rasturna pe un capac de lemn avand grija sa nu cada coaja arsa si afumata, formata pe fundul tuciului. Mamaliga astfel obtinuta se poate folosi cu succes ca nada pusa pe arc, fiind in acelasi timp si balast, sau poate fi aruncata in zona de pescuit cu ajutorul unei prastii. Reteta poate fi
adaptata in functie de inventivitatea fiecaruia. 
  
  Unii pescari adauga in continutul nadei si mici cantitati de gainat de pasare (de gaina). Se pare ca mirosul acestuia atrage foarte bine crapul, in special pe cel romanesc. Uleiurile volatile de usturoi, o picatura, maxim doua, sunt de asemenea foarte eficiente.

  Mamaliga pentru momeala (patratica)
  Spre deosebire de mamaliga pentru nada obtinuta prin reteta de mai sus, mamaliga pentru patratica, folosita ca momeala in carlig, este mai greu de realizat. Aceasta nu trebuie sa fie prea dura insa trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a ramane in carlig in timpul lanseului si, dupa aceea, timp de mai multe ore, in apa. O mamaliga incorect realizata nu rezista in apa decat circa 20-30 min., ceea ce este total insuficient, mai ales la pescuitul crapului. O mamaliga de calitate este usor plastica dar suficient de dura pentru a se pastra in carlig timp de cel putin 2-3 ore. 
  Retetele de preparare a mamaligii pentru patratica sunt destul de numeroase si care mai de care se poate lauda cu un artificiu care asigura produsului sau un succes teribil. Stiti cum sunt pescarii ! 
  In continuare va voi prezenta o reteta proprie, la modul relativ spus, dar care va poate da satisfactii depline.
  • Se ia o masura de faina si doua de malai fin cernut. Se pune cca. 1/3 din cantitate la fiert intr-un ceaun cu circa 3 masuri de apa. Cand compozitia a fiert, se adauga 1 lingura de miere sau 2-3 pastile de zaharina (nu fermenteaza prea repede), un virf de cutit de sofran si 4-5 picaturi de esenta de anason. Se adauga treptat si cantitatea de malai/faina ramase, amestacandu-se continuu. 
  • Cand s-a fiert suficient, mamaliga se rastoarna pe un capac de lemn. Se introduce mamaliga intr-o bucata de panza, dres de dama si se face o minge ceva mai mare decat pumnul, stransa bine cu materialul respectiv si apoi latita pentru a putea fi fiarta uniform pe intreaga sectiune. 
  • Deci, dupa aceea se fierbe pana cand aceasta pluteste in vasul cu apa. Se lasa sa se scurga pe un fund de lemn dupa care se scoate din material.
  Aceasta poate fi apoi:
  • taiata cubulete de diferite marimi (cu latura de 6-30mm), dupa dorinta;
  • facuta cocolos prin framantarea acesteia impreuna cu putin srot, pesmet macinat sau chiar putina paine proaspata. Pentru a putea fi framantata, mamaliga se inmoaie putin in apa pana devine de consistenta plastelinei.


De tinut minte:
  •  mamaliga nu trebuie sa aiba miros de mancare, prajeli sau alte alimente pe care le consumam sau le-am preparat anterior in ceaun;
  • fumatorii trebuie sa se abtina de la fumat in tot acest timp, chiar daca le este greu, deoarece mirosul de tutun nu este deloc agreat de crap. La fel cand fixam nada si momeala in carlig. Tutunul este cea mai eficienta "antimomeala";
  • apa pentru prepararea mamaligii este bine sa fie luata din lac sau dintr-o fantana curata, apa plata imbuteliata sau, in caz extrem, apa de robinet tinuta 1-2 zile intr-un vas in aer liber;
  • in loc de zahar este preferabil sa folosim miere curata sau pastile de zaharina, deoarece mamaliga va fermenta mai greu pe timp foarte calduros.

Autor: Iancu Horia Bucuresti