Doripesco Balta 6 : In Oct 2012, cu Dan si Sorin

  La inceputul saptamanii 22-28 Octombrie ne propuneam pt Sambata o iesire la pescuit cu care sa ne luam "La revedere" de  la sezonul de pescuit 2012. Asteptam sugestii de pe Facebook in privinta optiunilor: Doripesco Balta 6 (BV) sau Moara Vlasiei (IF). Parerile au fost impartite.

  NOTA: Premizele optiunilor erau: Solunarul era bun pt data de 29 (sapt urmatoare) iar pt Sambata, meteorologii prognozau ploaie pt Brasov, innorat la Moara Vlasiei si racirea vremii. Balta 6 tocmai ce a fost populata cu 800 de kg de ciortanasi, te costa 100 ron cu 10 Kg de peste inclus in pret. La MV: 100 ron pt 24 ore de catch & release (50 pt 12 ore, ziua) sau 100 ron pt 12 ore ziua cu 5 kg de peste inclus. Nu se punea problema de umplut frigiderele cu peste dar cu totii stim ca un  peste de pe balta e mai gustos decat cel din comert dar mai ales, bucuria plecarii, febra pregatirilor ...."Asta-i pohta ce-am pohtit"

  Gandindu-ne la cei 300 Km din Bv pana la Moara si la ipotezele meteo am optat in cele din urma la Balta 6. Dar am plecat de Vineri. Ne gandeam ca proaspetii ciortaneii care au populat balta nu aveau inca trasele de "fast-fooding"stabilite si ca halind bezmetici orice, ne vor oferi o distractie pe cinste. Aici, am nadit si le-am incercat de toate:  am prins doar o vreme rece cu un vant taios. Un coleg care pescuia intre niste craci la pop up de pruna a fost mai norocos si a scos pana la plecarea noastra cca 10 kg din 4 bucati. Am incercat si noi pruna ...nu a muscat. Frigul te rupea, un vant taios isi facea periodic aparitia,  pestele nu musca. Ce sa facem ? Ne-am intrebat noi pe la ora 16. 

  Hai la Moara! Hai!

  Pana la Moara insa, va impartasim cu drag bucuria peisajelor de mai jos. Poate nu ati dispus de TIMP LIBER ca sa incheiati si dvs sezonul cu o partida de pescuit de timp iar o poveste pescareasca in imagini sa va bucure!

Nade folosite in ape curgatoare si statatoare

Nade folosite in ape curgatoare

Compozitia nadei	Cum se nadeste	Nada pentru:
Pamant lutos, tarate, miez de paine, mamaliga, balega de cal, toate bine framantate.	Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.	Crap, caras, rosioara, babusca, obleti.
Pamant lutos, cartofi fierti, tarate, faina, framantate impreuna.	Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.	Crap, caras, rosioara, babusca, obleti.
Pamant lutos, mamaliga, miez de paine, turta de canepa, sange inchegat de vita, balega de cal, framantate impreuna.	O ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand si in timpul pescuitului. Cateva cacoloase cat o aluna.	Clean, rosioara, babusca, obleti.
Pamant lutos, mamailga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa, rame negre taiate bucati mici, framantate impreuna.	Se aseaza pe fundul vadului bulgari de marimea unei  gutui, cu 3-5 zile inainte de pescuit, de obicei seara, la aceeasi ora.	Crap, lin, platica.
Pamant lutos, turta de canepa, mamaliga, branza topita, grau fiert, si framantat, rame de gunoi taiate in bucati, viermusi de carne. Se framanta impreuna.	Se fac 5-6 cocoloase de marimea unui mar si se aseaza pe fundul vadului, seara in ajunul pescuitului.	Mreana.

Nade folosite in ape statatoare

Compozitia nadei	Cum se nadeste	Nada pentru:
Cartofi fierti, tarate, miez de paine, framantate impreuna.	Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul pescuitului.	Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa,miez de paine, framantate impreuna.	Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul pescuitului.	Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa(pisata), rame negre taiate in bucati mici. Se framanta impreuna.	Se aseaza pe fundul vadului,seara, 3-5 zile la rand, inaintede pescuit, cateva cocoloase de marimea unui ou.	Crap, lin, platica.
Mazare fiarta, miez de paine, mamaliga, framantate impreuna.	Seara, in ajunul de pescuit, cocoloase de marimea unui ou.	Crap.
Porumb moale, in floare, sau porumb (vechi) fiert.	In fiecare seara 2-4 zile inainte de pescuit.	Crap.
O sticla de un litru de grau bine fiert, un pumn de turta de canepa framantat si un pumn de miez de paine sau mamaliga. Se amesteca impreuna.	Se arunca in vad seara in ajunul pescuitului.	Lin.

Articol preluat

Pescuitul stationar al pestilor mari

  Se stie ca pestii pasnici mari se prind aproape exclusiv cu lanseta, cu plumb greu sau momitor incarcat cu nada, pe fundul apei. Partide deosebit de atractive se pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum, trebuie sa recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos decat cel cu lanseta, in mare parte datorita faptului ca pescarul va sesiza toate fazele muscaturii din miscarile pe care le descrie pluta. Urmarirea atenta a plutei necesita cu siguranta un efort cu mult mai mare decat asteptarea ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune, semnalizand o eventuala muscatura. Insa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta pasionant.

  Pestii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana(ce atinge lungimi considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), si pescuitul in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4 metri lungime).

  Pescuitul la rubesiana este foarte eficace la pestii pasnici mari, acesta fiind de fapt scopul pe care il urmaresc fabricantii de vergi rubesiene. Elasticul interior al rubesienei sustine greutati diferite, in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu-se doua sau chiar trei elastice impletite. Principalul avantaj al acestui stil de pescuit consta in aceea ca montura este lansata cu precizie maxima in aceeasi zona, nadita abundent in prealabil. Distanta de pescuit este practic egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori este insuficient pentru a ajunge la locurile mai adanci, preferate de pestii mari.

  Pescuitul la sheffield are cateva puncte forte care uneori il fac mai eficient decat pescuitul la rubesiana. In primul rand, acest stil de pescuit permite lansari foarte lungi de pe mal, uneori la 30 metri. In lacurile mari si adanci, pestii respectabili ezita adesea sa se apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit la pluta numai sheffield-ul permite lansarea momelii acolo unde circula pestii mari. Un alt avantaj este acela ca, vara sau toamna tarziu, o zi de pescuit la rubesiana poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii pescarului de a sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este absolut pentru pescarul de sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile de baraj, adesea bogate in exemplare mari, numai pluta culisanta care se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.

  Pentru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru a nu afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna de cel putin 30 centimetri. In cazul pescuitului la sheffield, este neaparat necesara folosirea unei plute cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata de valuri. In afara grupului de plumbi principali, este recomandabil sa existe si plumbi intermediari, care sa poata fi eventual coborati langa ultimul plumb dinspre carlig, daca acesta nu este suficient pentru a imobiliza struna pe fund (pentru ca aici isi cauta hrana crapul, platica, babusca mare, linul). Exemplarele mari de pesti pasnici fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare a liniei nu trebuie sa le trezeasca neincredere fata de momeala. Astfel, un comportament prea putin natural al momelii, de pilda miscarea acesteia pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are decat darul de a speria pestii.

  In afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor strate de apa cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata, pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal diverse larve. De aici necesitatea lasarii strunei pe fundul apei. Imobilitatea perfecta a liniei, mai ales in conditii de vant puternic sau curenti de fund rapizi, este mai mult decit necesara. Pentru aceasta este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.

  Nadirea abundenta inaintea partidei de pescuit este poate cel mai important factor de care trebuie tinut cont in abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu cit granulatia nadei este mai mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari (lucru verificat stiintific, si datorat taliei gurii); totodata, o particula mare are un aport de energie mare, in consecinta ea va starni interesul pestilor mari. Selectarea particulelor mari de nada se face cu ajutorul unei site fine, care suprima particulele mici, inutile in cazul de fata. Un amestec bogat in lipide, proteine si glucide va fi mereu apreciat de exemplarele mari. De aceea toate fainurile grase, ca cea de arahide, sau zahazoase sunt foarte eficace. Adaugarea de turta de floarea-soarelui, de soia poate da rezultate foarte bune. Daca efectul de plutire a nadei poate in unele cazuri sa atraga si mai multi pesti in locul nadit, in cazul babustii efectul este invers, deoarece aceasta nu agreeaza compania pestilor mici, care o pot deranja. Deci, la babusca se foloseste o nada mai inchisa la culoare.

  Nadirea se face in functie de tipul apei. Pestilor mari, mai ales in lac, nu le place sa fie deranjati odata instalati la nada, si o singura bila de nada aruncata in cursul pescuitului ii poate pune definitiv pe fuga. De aceea este de preferat o nadire masiva la inceput (10, pana la 15 bile mari) si apoi pescuit fara nadire. O alternativa in cazul cand, dupa o anumita perioada, pestii totusi nu mai trag, este nadirea exclusiv cu viermusi, cu ajutorul unei prastii. In acest mod, perturbarea pestilor este minima. Pe de alta parte, pe rau, este imperios necesar uneori ca dupa fiecare “curgere “ a carligului cu momeala sa aruncam o mana de nada, mai ales in cazul pescuitului la platica. Tot pe rau, pescuind la babusca, pentru a selectiona exemplarele cele mai mari, ideal este sa facem o nadire cu o nada usoara, de suprafata, in care inglobam casteri (pupe de viermusi). Nada usoara va fi purtata de curent spre aval, antrenand babustile mici mult in josul raului, pe cind casterii vor cobori rapid spre fundul raului, atragand in amonte babustile mari.

  Culoarea nadei are o importanta primordiala, mai ales in ceea ce priveste pestii rapitori. Culorile deschise, intense permit selectionarea celor mai mari pesti. Colorarea unei zone a fundului apei in galben sau alta culoare deschisa, puternica face pestisorii mult mai vizibili pradatorilor pe acest fond deschis, si de aceea indivizii de talie mai mica se aventureaza aici mai rar decat cei mari.

  Trebuie recunoscuta eficacitatea aditivilor, fie ei lichizi (tip Aromix) sau praf. Intre acestia, vanilia ramane unul dintre cei mai folositi si mai eficace. Ideea de baza este ca, indiferent de aditiv, faptul ca acesta este dulce determina nada sa fie foarte apreciata de pestii mari, tot timpul sensibili la aportul energetic a ceea ce ingera.

  La un apetit mare…momeli mari! Nu ezitati sa propuneti pestilor mari momeli voluminoase, de exemplu un cocolos de pasta, un buchet de viermusi. Unele momeli sunt parca special adaptate pescuitului pestilor mari, cum este cazul ramelor, graului sau porumbului. In plus, se poate incerca combinarea unor momeli de culori diferite, de exemplu vierme si rima, care in acelasi timp ofera un contrast ce atrage pestii mari. Cind pestele trage, este de preferat sa ii dam ragaz sa inghita momeala decat sa intepam prea repede, riscand un rateu.

Articol preluat

Calendarul pescarului

  Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.). In anii cu clima normala pot fi luate in consideratie indicatiile acestui calendar.


  IANUARIE
  Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima corespunde lui T = 4 C, deci "apa grea" este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.

• Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
• Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta;
• Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame;
• Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca; 
• Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund;
• Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
• Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere;
• Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
• Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
• Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai mult in acelasi loc.

  La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.


  FEBRUARIE
   In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.

• Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie;
• Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
• Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
• Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
• Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
• Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
• Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
• Pentu scobar si salau - idem ianuarie;

  La mare se pot pescui guvizi.


  MARTIE
  Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului, limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite. Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat.

• La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;
• Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga, paine);
• Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. La lanseta cu naluci mici, de preferat rotative;
• Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si in aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule) pe fund, la apa putin adanca;
• Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la nivelul normal. Uneori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita;
• Mreana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita;
• Rosioara- catre fund, cu libelule si viermusi;
• Scobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine;
• Somnul de talie mica la rama;
• Salaul -cu peste viu, destul de frecvent;
• Stiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet;
• Vaduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori;

  La mare - guvizii.


  APRILIE
  In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.

• Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta;
• Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);
• Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
• Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la mamaliga;
• In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;
• Mreana prefera inca branza topita;
• Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
• De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
• Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
• La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
• Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -cu naluci.

  La mare - guvizi.


  MAI
  In aceasta luna pescuitul este de regula oprit.
  La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.


  IUNIE
  In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.

• Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala la marginea suvoaielor;
• Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine, mamaliga);
• Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei, precum si la naluci, catre suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii apei;
• Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
• Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
• Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere (momeala indicata pina in septembrie);
• Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
• Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
• Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
• Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
• Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara;
• Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
• Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi.

  La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.


IULIE
  In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei. La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace.

• Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub arbori, de pe mal;
• Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau, viermisori si libelule;
• Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative;
• Carasul- la rame rosie, mamaliga;
• Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de rusalii, racusori, rame albe sau negre;
• Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni;
• Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat;
• Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant;
• Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga;
• Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
• Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
• Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
• Linul- la coada de rac, rame groase de pamant;
• Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei;
• Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
• Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in rauri;
• Salaul- la peste viu si la bucata de peste;
• Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci;
• Mihaltul- rar, in bulboane, la fund;
• Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.

La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.


  AUGUST
  Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare.

• Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala;
• Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
• Bibanul si stiuca - idem luna iulie;
• Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
• Cega - idem iulie;
• Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
• Crapul - idem iulie;
• Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc;
• Mihaltul - idem iulie;
• Mreana - la cuburi de branza si la greier;
• Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
• Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.

  La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie.


  SEPTEMBRIE
  Una dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala.

• Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste;
• Babusca incepe sa prefere libelula si viermusii;
• Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative;
• Carasul-la rama, viermusi, mamaliga;
• Cega - idem iulie;
• Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte, fructe;
• Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada favorabila dupa amiaza;
• Linul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi;
• Lipanul - cu muste scufundate;
• Mihalt - ca in lunile precedente;
• Mreana - branza topita, greieri; se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori;
• Morunasul -prefera ramele;
• Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste;
• Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine;
• Scobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite;
• Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori;
• Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame;
• Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii;
• Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative;

  La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii; incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta, folosind ca momeala hamsia.


  OCTOMBRIE
  Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.

• Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative;
• Babusca si obletul la viermusi si libelule;
• Bibanul la rame si naluci;
• Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga;
• Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita;
• Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale;
• Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate;
• Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule;
• Rosioara prefera viermusi, libelule;
• Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale;
• Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame;
• Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent;
• Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci;
• Vaduvita - idem septembrie;

  La mare  - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.


  NOIEMBRIE
  In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.

• Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
• Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
• Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
• Scobarul - ca in octombrie;
• Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.

  La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.


  DECEMBRIE
  Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.

• Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi;
• Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
• Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi;
• Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine;
• Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
• Scobarul- ca in noiembrie;
• Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent.

  La mare - guvizi.


CONCLUZII:

1.   Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
2. Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
3. De la an la an pot fi intalnite si abateri de la datele prezentate mai sus, dar cazurile raman totusi in categoria exceptiilor.

Influenta astrelor asupra pestilor

1. Cele mai bune zile de pescuit sunt in perioada de Luna Noua sau Luna Plina! Cu cat ne aflam mai aproape de aceste momente, sansele pentru o partida buna cresc simtitor!
2. Cea mai buna luna pentru pescuit, in care efectul mareeic este cel mai mare datorita micsorarii distantei pamantului fata de soare, este in luna Iunie.
3. Perioadele de timp in care sansele se maresc, este in apropierea orelor sunare ( 2 ore dupa inceputul Solunarei Majore, respectiv 1 ora dupa Solunara Minora).
4. Daca aceste momente coincid cu rasaritul si apusul soarelui, sansele se maresc simtitor, mai ales daca sunt in perioada de luna plina sau luna noua. Succesul maxim poate avea loc daca aceste momente coincid si cu rasaritul/apusul lunii !!! Aceste perioade sunt proprii recordurilor.

  Dar aceste tabele nu reprezinta o cutuma. Oricine stie ca sunt si alti factori care determina sansele in pescuit. O racire brusca a vremii determina o inactivitate in hranirea pestilor si deplasarea acestora spre locuri mai adanci. Nu mai vorbim si de calitatea apei, aceasta fiind un factor hotarator in prezenta pestilor.... Daca presiunea atmosferica stagneaza, sau este in crestere, fiind combinata si cu o temperatura favorabila ( temperatura ambianta cu cca 1-5 grade mai mare ca cea a apei) un raspuns pozitiv al pestilor in peroadele solunare este asteptat.

Articol preluat

Auzul si vazul pestilor

  De multe ori avem surpriza sa fim atentionati de pescari sa nu facem zgomot sau sa ne ferim sa nu fim vazuti de pesti. Daca noi vedem un peste, ne vede oare si el pe noi ?

  Vizibilitatea in apa depinde de transparenta acesteia. Primavara, cand razele soarelui incep sa patrunda mai adanc in apa, se dezvolta numeroase specii de microorganisme si plante care coloreaza apa intr-un verde cenusiu care reduce vizibilitatea. Din acest motiv, pestii in general sunt miopi, neavand nevoie sa vada la distante mari. 

  Intr-o apa limpede, distanta la care poate sa vada un peste poate sa varieze intre 6-8 m. Odata ce apa isi pierde din limpezime aceasta distanta nu depaseste 1-2 m fiind distinse doar formele. Pe de alta parte este cunoscut ca diferenta de densitate dintre aer si apa este foarte mare, aparand fenomenul de refractie ce micsoreaza unghiul optic; astfel corpurile aflate pe mal se vad din apa cu circa 30 % mai mici. De remarcat ca pestele sesizeaza mai degraba corpurile aflate in miscare decat pe cele stationare datorita acuitatii vizuale scazute a acestora, mai ales pe timpul verii. 

  

  Cat ii priveste pe oameni, obstacolele date de interfata apa-aer si reflexiile puternice ale luminii pe aceasta pot fi depasite intr-o oarecare masura folosind ochelarii polaroizi, care au lentilele special tratate astfel incat sa permita separarea si filtrarea razelor solare polarizate vertical si orizontal, reducand de regula componenta verticala. Verificarea acestor ochelari se poate face simplu privind un afisaj cu cristale lichide, observandu-se

disparitia imaginii prin rotirea ceasului cu 90 grade intr-un plan normal la directia privirii. 

  Trebuie sa subliniem ca anumite specii de pesti sunt nyctalopi (somn, platica, salau...), care pot sa vada bine si in ape intunecate. O acuitate vizuala mai buna o au pestii rapitori, mai ales cei ce vaneaza in ape transparente. Recordul, la capitolul acuitate vizuala, il detine cleanul in apele limpezi.

  Concluzia finala este aceea ca pestele nu poate vedea un pescar la distante de peste 7-8m, aflat pe mal, nefiind necesara camuflarea speciala a acestora. Pentru pescuitul in ape limpezi, mai ales la clean, camuflajul se poate dovedi foarte util.

  Daca pestii nu vad foarte bine inseamna ca au auzul dezvoltat ? Ei comunica prin infrasunete si ultrasunete. Sunt numeroase speciile de pesti care sunt atrase de zgomote de anumite frecvente (cloncul pentru somn). Acest mod de a comunica este foarte interesant dar putin studiat. Orice studiu privind auzul pestilor trebuie sa aiba in vedere diferenta dintre viteza sunetului in apa si respectiv in aer, aflate intr-un
raport de 4:1. 

  Tinand cont de interfata apa-aer care actioneaza ca un reflector, s-a constatat ca, atunci cand vorbim, energia vibratiilor (sunetul) se pierde intr-o mare masura fiind tranformate in unde de suprafata si nu transversale (care ajung la peste). Din acest motiv pestii nu ne aud cand vorbim. In contrast cu acest lucru, sunetul produs prin lovirea unor obiecte aflate in apa (barca, suportul pentru lansete, trantirea pe mal a unor obiecte grele) sunt percepute mult mai usor de pestii aflati uneori la distante mari datorita vitezei mari de propagare a sunetului in apa. Multi pescari nu au sesizat diferenta, considerand ca atunci cand vorbesc pe ton normal fug pestii, ceea ce este de cele mai multe ori gresit.

Dumitru Georgica, mai 2001