Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti si la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton. Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii. Cele mai des folosite sunt totusi momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si neagra, aterina, hamsia.
Rama de mare
Culoare: verzui inchis si maroniu.
Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la 10 cm lungime.
Habitat: traieste in apa marii afundata in zonele nisipoase.
Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe zile.
Cum o procuram: se intra in apa la adancimea de 60-80 cm.se sapa la cazma la adancimea de 10-20 cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru a scoate rama intreaga ea rupandu-se foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse (cili).
Garizii de piatra
Culoare: verde deschis.
Dimensiuni:2-8 cm.lungime.
Habitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 12 ore sau intr-un loc racoros si intunecos maxim 6 ore.
Cum ii procuram: se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt vii. Acesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.
Garizii de nisip
Culoare: galbui spre bej deschis.
Dimensiuni: 2-8cm lungime.
Habitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 24 ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator.
Cum ii procuram: plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la adancimea de 20-100 cm.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. Acesti garizi nu se consuma de catre om avand foarte mult nisip in ei.
Scoica alba
Culoare: alb.
Dimensiuni: cele mai mari exemplare ajung la 10-15 cm.
Habitat: traieste in nisipul de pe fundul marii.
Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa cu sare si se tine la frigider cateva zile.
Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri.
Folosinta: ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.
Scoica neagra-idem ca la scoica alba.
Aterina
Culoare: alb verzui.
Dimensiuni: 5-12 cm.lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade) cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate speciile de peste rapitor din mare. Se poate consuma si de catre om.
Hamsia
Culoare: alb-argintiu.
Dimensiuni: 5-10 cm. lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade)cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti rapitorii din mare. Se poate consuma si de catre om.
Rama de mare
Culoare: verzui inchis si maroniu.
Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la 10 cm lungime.
Habitat: traieste in apa marii afundata in zonele nisipoase.
Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe zile.
Cum o procuram: se intra in apa la adancimea de 60-80 cm.se sapa la cazma la adancimea de 10-20 cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru a scoate rama intreaga ea rupandu-se foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse (cili).
Garizii de piatra
Culoare: verde deschis.
Dimensiuni:2-8 cm.lungime.
Habitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 12 ore sau intr-un loc racoros si intunecos maxim 6 ore.
Cum ii procuram: se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt vii. Acesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.
Garizii de nisip
Culoare: galbui spre bej deschis.
Dimensiuni: 2-8cm lungime.
Habitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 24 ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator.
Cum ii procuram: plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la adancimea de 20-100 cm.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. Acesti garizi nu se consuma de catre om avand foarte mult nisip in ei.
Scoica alba
Culoare: alb.
Dimensiuni: cele mai mari exemplare ajung la 10-15 cm.
Habitat: traieste in nisipul de pe fundul marii.
Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa cu sare si se tine la frigider cateva zile.
Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri.
Folosinta: ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.
Scoica neagra-idem ca la scoica alba.
Aterina
Culoare: alb verzui.
Dimensiuni: 5-12 cm.lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade) cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate speciile de peste rapitor din mare. Se poate consuma si de catre om.
Hamsia
Culoare: alb-argintiu.
Dimensiuni: 5-10 cm. lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade)cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti rapitorii din mare. Se poate consuma si de catre om.
Autor : Nicu Dumitrache. Publicat la 2003-04-30
Momeli
naturale vii, folosite in ape marine.
|
Nr.
|
Denumire
|
Unde ii puteti
cauta
|
Modul de
pastrare
|
Preferat de:
|
|
1.
|
Crevete de
nisip
|
Se pescuiec cu plasa
din apa marii, in zone
cu nisip.
|
Se sareaza usor
sau se fierb.
|
Scrumbie albastra
(doar carnea).
Alte specii de
pesti (in intregime).
|
|
2.
|
Crevete de
piatra
|
Se pescuiec cu plasa
din apa marii, in zone
cu
piatra.
|
Se sareaza usor
sau se fierb.
|
Scrumbie albastra
(doar carnea).
Alte specii de
pesti (in intregime).
|
|
3.
|
Midia
|
Pe sedimente
nisipoase cu maluri
cenusii si pe fundurile
pietroase.
|
Ne desfacute in
galeti cu apa.
Se scoate carnea.
Acul se infige in
picior.
|
Cambula, calcan,
rechini tineri,
barbun, hanus.
|
|
4.
|
Pesti marini
vii:
- Aterina,
hamsie,sprot,
sardeluta;
-rizeafca,
hamsie,
gingirica,
sardeluta;
-aterina,
hamsie;
-rizeafca,
sprot;
-sprot.
|
Se pescuiesc din
mare.
|
In galetuse cu
apa.
|
Majoritatea
pestilor marini
carnivori.
Pesti marini de
fund.
Palamida, calcan,
scrumbie albastra.
Laban.
Scrumbie albastra.
|
|
5.
|
Pui vii de
peste marin
(chefal,
stavrid)
|
Se pescuiesc din
mare.
|
In galetuse cu
apa.
|
Lufar, rechin.
|
|
6.
|
Rama de
balta
(serpeasca)
|
In solul umed din jurul
baltilor si mlastinilor.
|
In cutii cu namolul
din care s-au scos.
|
Hanus, strunchil,
guid.
|
|
7.
|
Rama de
gunoi (rosie)
|
In gunoiul vechi din
grajduri.
|
In cutrii cu gunoi
din care s-au scos.
|
Hanus, cambula,
strunghil, guvid,
laban, chefal.
|
|
8.
|
Arenticol
(verme
marin)
|
In ape calmenisipoase
in care face movilite.
Se scot cu cazmaua
si se spala.
|
In cutii, carpe si
nisip umed.
|
Cambula, chefal,
calcan, barbun,
stavrid, hamsie.
|
|
9.
|
Nereide
(verme
marin)
|
In nisipuri maloase pe
unde se hranesc
chefalii. Se scot cu o
cazma sau o grebla.
|
In cutii cu nisip
umed, in straturi.
|
Pesti marini
carnivori, chefal,
stavrid, calcan,
barbun, guvid,
cambula.
|
|
10.
|
Rama de
mare
|
In nisipuri maloase pe
unde se hranesc
chefalii. Se scot cu o
cazma sau o grebla.
|
In cutii cu nisip
umed, in straturi.
|
Pesti marini
carnivori, chefal,
stavrid, calcan,
barbun, guvid,
cambula.
|
|
11.
|
Nephtis
(verme
marin)
|
In sedimente
nisipoase fine. Se scot
cu o grebla.
|
In vase cu apa
care se schimba la
2 ore.
|
Pesti turtiti, guvizi,
cordea.
|
|
12.
|
Glicera alba
(verme
marin)
|
In nisipuri maloase.
Se scoate cu cazmaua
sau cu grebla.
|
In cutii cu alge
umede de mare.
|
Pesti de talie
mijlocie.
|
|
13.
|
Ophelia
bicornis.
|
In nisipul plajelor
palate de apa.
|
In cutii cu nisip
umed. Se folosec
imediat.
|
Pesti de talie
mijlocie.
|
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu
Adauga un comentariu